Ghidul ANSPDCP stabilește, în primul rând, ce date personale pot fi prelucrate, în contextul susținătorilor candidaților. E vorba, mai exact, de:
semnătura;
numele și prenumele;
cetățenia;
data nașterii;
adresa și
denumirea, seria și numărul actului de identitate.
În acest context, prelucrarea se face în temeiul legii (ca motiv legal de colectare și utilizare a datelor), aceste date trebuind prelucrate conform legislației speciale din domeniul electoral.
O altă prevedere legală ce permite diseminarea datelor alegătorilor dintr-o anumită circumscripție electorală locală se referă la faptul că anumite date ale alegătorilor pot să fie puse la dispoziția partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri.
Mai precis, astfel de entități pot obține un extras din Registrul electoral care cuprinde alegătorii din respectiva unitate administrativ-teritorială și, mai exact, conține date despre aceștia, privitoare la:
numele, prenumele;
data nașterii și
domiciliul.
Și aici, ca mai sus, prelucrarea este justificată de îndeplinirea unei obligații legale.
ANSPDCP a făcut referire și la condițiile ce trebuie îndeplinite atunci când operatorii de date personale (cei ce prelucrează date și/sau stabilesc scopul pentru care sunt prelucrate acestea) prelucrează date în baza consimțământului alegătorilor.
În primul rând, consimțământul trebuie să fie dat liber și fără echivoc, iar persoana să fi fost informată cu privire la activitatea de prelucrare de date cu privire la care și-a dat consimțământul.