Administrația Prezidențială a anunțat că președintele Klaus Iohannis l-a convocat joi la Palatul Cotroceni pe ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Ședința va începe la ora 14:00, însă anunțul nu a menționat și tema care va fi discutată.

Joi a fost confirmat primul caz de infectare în rândul elevilor de la reluarea cursurilor în clase. Este vorba de un copil de la Școala Sfântul Andrei din Sectorul 6 al Capitalei.

Elevii au fost la școală doar luni și marți. De ieri au rămas acasă și vor face ore online în următoarele două săptămâni.

(sursa foto: Hotnews.ro)

 Parlamentarii ar putea plăti scump absențele nemotivate de la ședințele de plen sau ale comisiilor din face fac parte. În prezent, sancțiunea este de doar 100 de lei, dar aceasta s-ar putea ridica la 1.100 de lei. 

Deputații și senatorii au obligația de a participa la toate ședințele dintr-o sesiune parlamentară. În caz contrar, sunt buni de plată: 1 la sută din indemnizație pentru fiecare absență nemotivată.

În legislatura trecută, printre aleșii care s-au făcut remarcați pentru prea multe absențe nemotivate s-au numărat fostul ministru al Sănătății Nicolae Bănicioiu, fostul premier Victor Ponta, dar și Sebastian Ghiță sau Crin Antonescu.

Sebastian Burduja, deputat PNL: „Comparând cu modele din alte state, am găsit că e nevoie de o sancțiune de 10 ori mai mare, de 10 la sută din indemnizație. Sunt, sau în sumă fixă sau procentuale, dar oricum un procent care se simte din partea celui care absentează, nu o chestie simbolică.”

Cele mai recente date de pe site-urile celor două camere arată că deputații primesc în fiecare lună o indemnizație cuprinsă între 11.000 și 14.000 de lei. La Senat, suma pornește de la aproape 11.000 și depășește 13.000 de lei. Cea mai mare indemnizație este cea a președinților.

În prezent, parlamentarii de la Camera Deputaților câștigă cîntre 10.951 și 13.993 de lei, iar parlamentarii din Senat între 10.951 de lei și 13.114 lei.

Dacă modificarea propusă va fi adoptată de parlamentari, noile sancțiuni vor porni de la 1.095 de lei și poate ajunge la 1.399 de lei.

Propunerea legislativă care majorează amenzile pentru absențe urmează să fie dezbătută și adoptată de Camera Deputaților și Senat.

(sursa foto: G4media.ro) 

Vicepremierul Kelemen Hunor a declarat că bugetarii vor avea, în acest an, aceleași venituri, dar că sporurile pe care le primesc aceștia vor fi analizate. Explicațiile vin în contextul în care fostul ministru al Muncii, Violeta Alexandru, a făcut public un centralizator al sporurilor din domeniul bugetar.

„Sunt convins că sunt și sporuri de care nu am aflat. În 2021, aceste sporuri rămân în interiorul venitului lunar. Vom face o analiză a tuturor sporurilor și o modificare a legii salarizării urmează să fie făcută”, a declarat Kelemen Hunor.

„Există un spor de risc când lucrezi la calculator. Nu cred că trebuie păstrat, pentru că toată lumea lucrează la calculator. În secolul 21 să spui că este un risc să lucrezi la calculator, atunci aruncă și telefonul mobil la gunoi și să nu mai deschizi calculatorul. Nu se poate, nu cred că există un astfel de risc”, a punctat el.

Vicepremierul a ținut să precizeze și că  „în 2021 veniturile nu vor fi mai mici în sectorul bugetar, vor fi la nivelul anului 2020.”

Fostul ministru al Muncii, Violeta Alexandru, a declarat că datorită centralizatorului a reușit să identifice până acum peste 50 de tipuri de sporuri, de la spor pentru periculozitate sau suprasolicitare neuropsihică, până la munca în ture și spor de consemn la domiciliu.

(sursa foto: financialintelligence.ro) 

Europarlmanetarul PSD Mihai Tudose a ținut să comenteze, printr-o postare pe o rețea de socialziare, vizita de la Bruxelles, de săptămâna aceasta, a prim-ministrului Florin Cîțu.

„Copilul durerii pleacă la Bruxelles. O veste bună și una rea: cea bună e că Florin Cîțu lasă România în pace două zile, cât va sta pe la Bruxelles; partea proastă e că se va întoarce. De ce se duce copilul durerii în vizită, când țara e fără buget și fără planul de relansare necesar pentru a accesa banii UE? Asta va fi prima întrebare din partea Comisiei Europene: «Ți-ai făcut temele, Florinel?» Nu le-a făcut și nici nu le poate face. Pentru că-l încurcă greaua moștenire. Aia lăsată de ministrul de Finanțe F. Cîțu, premierului F. Cîțu”, scrie Mihai Tudose pe o rețea de socialziare.

Tot în aceeași postare, social-democratul se întreabă cum va ieși premierul Cîțu „din bucluc? Pe datorie, cum altfel! Și dacă nici asta nu mai merge, nu-i nimic! Are soluția pregătită: vinde din casă! Niște companii, ceva acțiuni, un port pe la Constanța. Asta e miza vizitei lui: să obțină negocieze permisiunea pentru un deficit bugetar cât mai mare. Ne-a pregătit deja psihologic pentru o țintă asumată de 7-7,1%. Ceea ce înseamnă că după virgulă ne putem aștepta la orice...”.

„Ce va ieși din jongleriile lui Cîțu cu deficitul cash (cel bazat pe plățile efective) și deficitul ESA (care cuprinde și plățile angajate), Domnul cu mila! Și România cu rușinea de a fi incapabilă să-și facă un buget și cu o impotență «spectaculoasă» de a prezenta un plan coerent pentru banii europeni... Repet, că se duce Cîțu la Bruxelles nu e cea mai mare problemă! Problema mare e că se întoarce.....”, a declarat Tudose.

Prim-ministrul Florin Cîțu se află la Bruxelles pentru o serie de întrevederi cu înalți oficiali europeni pe 11 și 12 februarie.

 (credit foto: Profit.ro)

Preţurile poliţelor RCA ar putea creşte, după ce decontarea directă va fi obligatorie, pentru că firmele de asigurări nu au încredere că-şi vor recupera banii unele de la altele, admite preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

Acesta consideră că este un lucru foarte bun să fie schimbat sistemul actual al polițelor de asigurare auto obligatorii (RCA), care merge după principiul „cumpăr asigurare pentru alții, nu mă interesează decât să o iau cât mai ieftin, nu mă interesează cât de bune sunt serviciile” și să se treacă la un sistem de decontare directă, în care să conteze și calitatea.

„Nu vedem niciun motiv pentru care prețurile ar trebui să crească în momentul în care mă mut la decontarea directă, doar că în momentul de față ofertele care există pentru decontare directă sunt ceva mai scumpe decât ofertele tradiționale, dar asta pentru că există o neîncredere în piață și atunci firmele de asigurări nu-i încurajează pe clienți să meargă spre decontare directă și de aceea pun prețuri ceva mai mari”, a explicat la Digi24 președintele Consiliului Concurenței.

„Dar dacă facem ca acest mecanism obligatoriu să fie și credibil pentru companii, ele să știe că-și încasează decontările între ele, că vor merge lin, fără probleme, nu văd niciun motiv pentru care decontarea directă să ducă la creștere, cel puțin pe termen scurt”, a insistat Bogdan Chirițoiu. „Vedem, peste câțiva ani, cum vor evolua lucrurile și mai ajustăm atunci. Nouă ne trebuie o soluție pentru problemele pe care sistemul le are în momentul de față și cred că această mutare, dacă o completăm cu niște măsuri, e o idee bună”, a mai adăugat președintele Consiliului Concurenței.

Banii din Măsura 3 de granturi pentru firmele afectate de pandemie vor fi verificați de Corpul de Control, conform declarațiilor premierului Florin Cîțu. Acesta a explicat că vrea să se asigure că sumele ajung la firmele care au cea mai mare nevoie. De cealaltă parte, minstrul Economiei, Claudiu Năsui, spune că măsura guvernamentală de ajutor nu își atinge scopul, mai mult de jumătate din proiecte fiind pentru achiziția de imobile.

"După o discuție cu ministrul Economiei, despre Măsura 3 (granturi pentru IMM-uri), am decis că este imperios să se facă o investigație de către Corpul de Control al Prim-Ministrului. Vreau să mă asigur că acești bani ajung la firmele care au cea mai mare nevoie, în funcție de criteriile obiective prestabilite. În mandatul meu, banul public este folosit eficient și transparent", a spus Florin Cîțu, într-o postare pe o rețea de socializare.

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a precizat că din cei 27.736 de aplicanți la Măsura 3, 8.275 sunt aplicații pentru imobile.

"Măsura 3 de ajutor de stat nu își atinge scopul pentru care a fost creată. Din cei 27.736 de aplicanți, avem 8.275 care au aplicat pentru imobile. Dacă ne raportăm doar la proiectele finanțate, cu bugetul actual sunt doar 3.580 de firme finanțate. Dintre acestea, 1.807 finanțează imobile. Practic mai mult din jumătate din proiectele eligibile sunt pe imobile. Nu acesta era scopul măsurii. Ea era menită să fie o măsură de ajutor în perioadă CoVid, și ajunge să finanțeze cumpărări de apartamente.

Am încercat să rezolvăm cât mai multe probleme legate de aceste scheme de ajutor de stat. De la blocaje în evaluare, la găsit finanțare pentru ele. Pentru toate cele 3 măsuri, a trebuit să reparăm mașina din mers. Am reușit să găsim și finanțare, grație ministrului Cristian Ghinea. Am reușit să creștem ritmul de procesare pe M2 de 7 ori. M1 avem toată intenția să-l refacem, de data asta cu cei care au fost omiși prima dată.

De când am venit în minister, am zis că voi asigura continuitatea măsurilor deja începute în ideea că nimeni nu trebuie să sufere din cauza schimbării guvernului. Cu cifrele acestea însă ne dăm seama că măsura nu își atinge scopul. Am discutat cu premierul soluții. Vă voi ține la curent", a declarat Năsui. 

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat că furnizorii de energie electrică înșeală românii prin încărcarea facturilor la curent prin cosnumuri estimate, o practică păguboasă care trebuie amendată.  De asemenea, acesta a punctat că legea poate și trebuie să fie schimbată pentru a interzice estimările abuzive de consum.

"Am primit mai multe sesizări de la oameni. Vreau să trag un semnal de alarmă pe care l-am pățit eu, pe care l-am văzut și pe alte facturi. Există anumiți furnizori care au și distribuție, care am văzut ca trec consumuri estimate foarte mari. Punând consumuri estimate foarte mari, factura va veni mai mare, practic iau niște bani în avans pentru un consum care nu există, se folosesc de bani oamenilor. Îi rog pe cei de la ANRE și pe cei de la ANPC să se verifice aceste lucruri.

Nu se poate să se încarce facturile românilor pe consumuri estimate care nu au nicio legătură cu consumurile făcute în anii precedenți, care ar trebui să aprecieze ce a consumat clientul într-o perioadă asemănătoare. Este o formă de escrocherie, există amenzi pentru așa ceva. Mi se pare că este o înșelătorie pe care distribuitorii cu furnizorii o practică" a declarat Virgil Popescu, miercuri seară în cadrul unei emisiuni televizate.

Cât despre corectarea acestei practici, ministrul a explicat că Autoritatea Națională pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) și Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pot aplica amenzi, iar legea poate fi schimbată, astfel încât să interzică estimările abuzive de consum de energie electrică.

"Poate fi și o chestiune de intervenție a ministerului mai brutală în legislație, în așa fel încât să-i obligăm să nu mai factureze estimări. Să trecem în lege cuvânt cu cuvânt acest lucru, să nu mai treacă estimări care sunt mai mari decât consumurile din perioadele precedente similare. Este o practică înșelătoare, ANPC-ul poate să intervină, dar și ANRE-ul poate să intervină și să dea amendă la nivelul cifrei de afaceri, pentru că încalcă reglementarea", a declarat ministrul Energiei.

„Este foarte trist faptul că nu se observă ce este în spatele acestei tragedii. Acum câteva zile, managerii din spitalele Capitalei, nu doar cei care aparţin de primărie, ci şi cele care aparţin de ministerul Sănătăţii, vorbeau că oameni din anturajul actualului ministru îi contactează şi le comunică faptul că sub pretextul unui audit în sănătate, de fapt, se urmăreşte să se închidă sau să se reducă activităţi în multe din spitalele Capitalei, iar activitatea medicală să fie îndreptată spre mediul privat.

Deci, de la public la privat.
Nu sunt dintre cei care consideră că nu trebuie să susţinem investiţiile private în domeniul sănătăţii, dimpotrivă, într-o ţară europeană trebuie să existe ambele tipuri de sisteme medicale, şi public, şi privat. Cine poate să-şi permită sau nu vrea să aştepte o consultaţie, sau urmăreşte un anume doctor, este liber să meargă să plătească în sistemul privat. Eu am fost operată de mai multe ori, din păcate, în domeniul de stat dar am fost şi la privat. Dar de aici şi până a renunţa la sistemul de sănătate...
(Scopul este) Denigrarea sistemului medical de stat şi orientarea investiţiilor spre zona privată. Vă daţi seama ce ar însemna orice accident care se întâmplă, să fii nevoit să mergi la un spital privat?”

„Ministrul Ghinea a identificat problema în gestionarea fondurilor europene – Ștampila! Ce decizie de ”mare” ministru a luat: a interzis funcționarilor din subordine să mai solicite ștampilă pe documentele pe care le primesc în relația cu beneficiarii. Și îi sancționează, că cică în legislație nu există sancțiuni! Fals, Legea 169/2019 prevede exact la fel! De ce printr-un ordin de ministru se reglementează ceea ce este în vigoare printr-o lege? Nu este de înțeles? Simplu: dă bine pe comunicare!

Dar dincolo de faptul că ministrul nu cunoaște legislația, nici nu are habar de treaba asta cu fondurile europene! De ce? Pentru că proiectele se depun, se evaluează, se implementează prin sistemul electronic Mysmis, care NECESITĂ semnătură electronică de cel puțin 4 ani! Iar semnătura electronică înlocuiește semnătura și ștampila! Pare cam de Kafka că un ministru al fondurilor europene nu știe cum se depun proiectele și că semnătura electronică înlocuiește ștampila? Pare? Nu, nu pare... Este!

Cu un asemenea ministru, fondurile europene vor fi Fata Morgana.... cu ștampilă pe frunte!”, a scris Mihai Tudose pe Facebook.

Premierul Florin Cîţu a declarat, luni, că adoptarea bugetului pentru 2021 va avea loc în zilele următoare, adăugând că, în acest an, cheltuielile care se duc spre sectorul public vor fi legate de reformă.

“În acest moment, ştiţi foarte bine, prioritatea este bugetul pentru 2021. Şi acolo sunt nişte lucruri pe care le-am... Bugetul pentru 2021 întârzie puţin pentru că am cerut un lucru foarte important şi nu dau înapoi de la acest lucru. Subvenţiile sau cheltuielile care se duc către anumite sectoare din sectorul public, anul acesta, trebuie să fie legate de reformă. Am spus foarte clar.

Nu se duce niciun ban către niciun sector dacă nu văd aceste reforme. Aştept să văd reformele care vin. Vom forţa aceste reforme. Anul 2021 este anul reformei. Dacă nu facem acest lucru, vom continua să aruncăm bani buni în companii de stat care doar fac chete şi vor câştiga doar şmecherii. Acest lucru ajunge, nu se va mai întâmpla în perioada următoare”, a precizat prim-ministrul în Parlament.“Bugetul nu o să fie adoptat mâine în şedinţa de guvern. S-ar putea adopta săptămâna aceasta sau în prima zi, săptămâna viitoare. Dar va fi în zilele următoare, deci nu o să fie mâine”, a mai susţinut Cîţu.