Parlamentul începe astăzi prima sesiune ordinară a anului. Ședințe ale conducerii Senatului și Camerei Deputaților sunt programate de la ora 13.00, urmând ca de la ora 15.00 să aibă loc ședințele de plen. Prioritatea parlamentarilor este adoptarea proiectelor bugetului de stat și bugetului asigurărilor locale de stat pe 2021. 

Astfel, conform programului, în prima ședință la Senat se va alege noua componenţă a Biroului permanent - vicepreşedinţii, secretarii, chestorii.

Noul Parlament a fost constituit la sfârşitul anului trecut, în urma alegerilor care au avut loc în 6 decembrie.

Prioritatea sesiunii parlamentare este adoptarea proiectelor bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe acest an.

Premierul Florin Cîțu a ținut să precizeze că dorește adoptarea bugetului prin dezbateri parlamentare și nu prin asumarea răspunderii Executivului, cum s-a întâmplat în trecut. De asemenea el a menționat și că proiectele vor fi finalizate de Guvern și depuse la Parlament la începutul sesiunii. 

Liderii partidelor aflate în coaliţia de guvernare au anunţat că între priorităţi se află şi respingerea propunerilor legislative de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală iniţiate de PSD în legislatura anterioară şi care au fost declarate neconstituţionale.

Comisiile juridică şi pentru constituţionalitate ale Senatului au adoptat, săptămâna trecută, un raport de respingere a acestor propuneri legislative, urmând ca plenul să dea un vot şi, ulterior, proiectele să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.

Conform președintelui Senatului, Anca Dragu, mai multe iniţiative legislative, printre care accesul la finanţare pentru companii, extinderea programului pilot "Masa caldă" pentru elevi și protejarea persoanelor vulnerabile vor fi dezbătute în această sesiune. 

Ministrul Sănătăţii a afirmat la Prima TV că, până în 2024 vom avea fundaţiile şi nu numai fundaţiile la trei spitale regionale, respectiv în Craiova, Iaşi şi Cluj.

„Până în 2024 vom avea fundaţiile – pot să promit – cele trei spitale regionale, şi nu numai fundaţiile ci vor fi... La Craiova, la Iaşi şi la Cluj şi pe lângă asta trebuie să începem spitale în Bucureşti, trebuie să începem spitale la Timişoara, la Braşov, la Sibiu. Sunt locuri în care infrastructura spitalicească este pur şi simplu o ruşine. Dacă vă uitaţi la un oraş precum Clujul, e o ruşine Spitalul Judeţean de acolo, Braşov – e criminal ce se întâmplă acolo. Deci lucrurile astea trebuie să funcţioneze”, a mai declarat ministrul Sănătăţii în interviul acordat postului citat.„În momentul acesta avem studiile de fezabilitate pentru cele trei spitale regionale: Iaşi, Cluj şi Craiova. E un lucru care ar fi trebuit, conform contactului, [...] să se întâmple până la sfârşitul anului 2017. Din păcate, ceea ce trebuia să se întâmple într-un an s-a întâmplat în patru ani. De asemenea, ministrul Tătaru a pornit la sfârşitul anului 2019 o licitaţie pentru proiectul tehnic. Din păcate nu a fost finalizată şi asta este ceea ce trebuie să fac eu acum şi grăbesc lucrurile astea împreună cu echipa mea”, a adăugat ministrul Sănătăţii.

„Fără ștampilă la fonduri europene. Cine o mai solicită la ministerul pe care îl conduc va fi sancționat. Am semnat astăzi un ordin de ministru prin care le este interzis funcționarilor din zona fondurilor europene să solicite ștampilă pe documente.

Se tot dau legi în acest domeniu, există reglementări, dar proasta obișnuință în administrație continuă acest obicei care nu are nicio bază legală. Niciun birocrat de la stat nu va respecta aceste legi, reglementări care interzic solicitarea ștampilei dacă nu există sancțiuni. Toate legile pe această temă apărute până acum au fost ignorate fluierând de către funcționărime.

Acest lucru se schimbă la Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene din acest moment. De astăzi, prin acest ordin, va constitui abatere disciplinară să se ceară ștampilă pe documentele cerute de la autorități, de la beneficiari, de la oricine intră în legătură cu autoritățile de management sau alte departamente ale ministerului”, a anunțat ministrul pe pagina sa de Facebook.

„Am găsit în președintele Klaus Iohannis un susținător și un aliat în lupta noastră pentru a promova reforme reale în zona de infrastructură și a companiilor de stat din acest sector. În întâlnirea pe care am avut-o azi la Cotroceni, alături de colegul meu Cătălin Drulă, Ministrul Transporturilor, i-am spus președintelui că, din punct de vedere al infrastructurii de transport, una dintre prioritățile actualului guvern va fi recondiționarea și modernizarea căilor ferate, astfel încât trenul să redevină una din opțiunile preferate ale românilor”, a scris Dan Barna, pe pagina de Facebook.

l a adăugat că „proiectele de construcție și reparare a infrastructurii rutiere și feroviare trebuie să fie planificate în așa fel încât să fructificăm la maximum oportunitatea fondurilor care vor veni prin PNRR”. „Aceasta este o oportunitate pe care colegul meu Cătălin Drulă o înțelege foarte bine și lucrează intens pentru a o transforma în realitate. Am discutat aplicat despre câteva dintre proiectele prioritare în următorii ani”, a menționat Barna.

„În privința companiilor de stat a existat un consens asupra necesității ca în conducerea lor să fie numiți manageri profesioniști, capabili să le administreze performant în interesul și beneficiul public. Pentru multe astfel de companii ar fi o premieră. În contextul oportunității resurselor asigurate de PNRR și a necesității deja dramatice de a face reforme structurale în următoarele luni, obiectivele și mizele acestui guvern nu pot fi decât reformiste, oricâtă rezistență inerțială întâlnim în sistem”, mai afirmă vicepremierul.

Iarna a pus stăpânire pe mai multe zone din țară. În județul Constanța toate drumurile naționale și județene au fost închise, mai puțin DN39 și A2.A fost emis și un mesaj RO Alert prin care autoritățile roagă cetățenii să nu părăsească localitățile. Potrivit ISU Dobrogea, 200 de mașini în care se află peste 400 de persoane sunt blocate la această oră în județul Constanța.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Dobrogea a transmis, printr-un comunicat de presă, că au fost realizate două puncte de lucru, la Băneasa şi Topraisar cu două şenilate, încadrate de doi paramedici.

"În continuare sunt blocate din cauza zăpezii 198 de vehicule în care se află 439 de persoane. Au fost operaţionalizate două puncte de lucru, la Băneasa şi Topraisar, cu sprijinul Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri, constând în două şenilate, încadrate cu doi paramedici din cadrul ISU”, a precizat sursa citată.

"Administratorii drumurilor naţionale şi judeţene ne-au asigurat că au în bazele de deszăpezire toate utilajele prevăzute în planuri, atât cele proprii, cât şi cele prevăzute prin contract şi stocurile de material antiderapant şi solutii chimice. Încă de ieri au fost identificate femeile gravide aflate la termen şi s-a luat legătura cu medicii care le au în evidenţă şi au fost aduse la spital persoanele dializate”, a mai precizat ISU Dobrogea.

Drumuri închise din cauza condițiilor meteo nefavorabile:

DN 22, km 233+300 – km 239+100, între Baia – limită județ CT;
DN 22A, km 45+750 – km 64+700, localitatea Topolog – limită județ CT;
DN 38, km 0+000 – km 53+800, Agigea – Negru Vodă;
DN22C, km 0+000 – km 42+740, Cernavodă - Murfatlar;
DN2A, km 126+000 – km 183+000, Hârșova – Mihail Kogălniceanu;
DN3, km 129+000 – km 271+429, Ostrov – Murfatlar;
DN22A, km 0+000 – km 12+000, Cataloi – Nalbant;
DN22F, km 8+000 – km 13+900, Izvoarele – Nalbant;
DN22, km 101+800 – km 231+190, Măcin - Baia;
DN22D, km 2+000 – km 52+862, Măcin – Ciucurova;
DN22E, km 0+000 – km 144+200, Gârvan – I.C.Brătianu.
De asemenea, pe următoarele sectoare de drum național a fost instituită restricție de tonaj, pentru vehicule cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5:
DN 22, km 86+600 – km 287+456, Smârdan – Lumina;
DN 22A, km 0+0000 – km 85+925, Cataloi – Hârșova;

Curtea de Apel București a anunțat, la finalul ședinței de judecată care a durat aproape 10 ore, că va da verdictul în cazul finanțării campaniei electorale din 2009, pe data de 16 februarie, la ora 12.

„Sunt nevinovată și am încercat să dovesc că acuzațiile sunt nedrepte și neprobate. Am fost prima și singura de după Ceaușescu care a investit în turismul romanesc”, a mai afirmat aceasta.
Procurorul DNA a cerut marți, la Curtea de Apel București (CAB), o pedeapsă de 12 ani de închisoare plus spor pentru Elena Udrea în dosarul penal privind finanțarea campaniei electorale din 2009, în care fosta ministră PDL este acuzată de spălare de bani și instigare la luare de mită.

Poliţistii din Eforie s-au deplasat pe strada Margaretei în urma unui apel prin 112, acolo unde se desfășura un scandal. Oamenii legii au identificat un individ violent căruia i-au cerut să se legitimeze. Respectivul a refuzat, aşa că au încercat să îl imobilizeze, moment în care respectivul a scos un cuţit şi l-a înjunghiat pe unul dintre poliţişti, Orhan O., în vârstă de 32 de ani.

Scandalagiul a reuşit să fugă, iar oamenii legii au tras două focuri de armă în plan vertical, în încercarea de a-l opri. Momentan, agresorul nu a fost prins. Este cunoscută identitatea: se ştie că are 42 de ani.

Poliţistul rănit a fost preluat de ambulanţă, conştient, şi a fost transportat la spital, scrie focuspress.ro

Bode a explicat că a preluat în coordonare aceste structuri întrucât ministrul de Interne este responsabil de ”asigurarea politicilor Guvernului în domeniul Afacerilor Interne”.Ministrul Lucian Bode a precizat că nu crede sub nicio formă că structuri ale MAI au putut face așa ceva, însă a precizat că a cerut un raport în acest sens și că, inclusiv, comentariile pe Facebook ale polițistului Ghica vor fi cercetate.

”Nu cred ca vreo instituție a statului român, că vorbim de DGPI, că vorbim de DOS, nu cred, refuz să cred că, vreodată, cel puțin în ultimii ani, s-a întâmplat acest lucru. Eu vă asigur că în mandatul meu, acest lucru nu se va întâmpla. Și poate că nu întâmplator…

Și aici vă dau o informație în exclusivitate, astăzi am luat o decizie. Și anume, am luat decizia ca… ținând cont de faptul că responsabil de asigurarea politicilor Guvernului în domeniul Afacerilor Interne este ministrul Afacerilor Interne și ținând cont de faptul că în prerogativele ministrului Afacerilor Interne nu era și coordonarea anumitor structuri importante din minister. Și aici mă refer la Corpul de Control al ministrului, Direcția de audit, Direcția Generală de Protecție Internă, Direcția Generală Anticorupție, Direcția de Comunicare, șamd, aceste structuri prin ordinul ministrului au fost trecute de astăzi în coordonarea ministrului Afacerilor Interne”, a precizat Lucian Bode.

Cea mai mare problemă a sectorului nuclear din România este resursa umană, în condiţiile în care oamenii se instruiesc la centrala de la Cernavodă, apoi pleacă în alte ţări, a afirmat, luni, ministrul Energiei, Virgil Popescu.
"Am discutat despre problemele care sunt şi cum putem trece peste ele. Avem o provocare foarte mare: să construim unităţile 3 şi 4, să retehnologizăm unitatea 1, iar cea mai mare provocare este resursa umană. Avem nevoie de resursă umană calificată, profesionistă, aşa cum este acum", a precizat ministrul.

"Provocarea cea mai mare va fi să asigurăm resursa umană pentru funcţionarea unităţilor 1 şi 2 şi pentru construcţia şi funcţionarea reactoarelor 3 şi 4. Oamenii vin, stau aici, sunt instruiţi, instruirea unei persoane din domeniul nu este simplă, durează foarte mult, după care, evident, omul caută ceva mai bun şi sunt oameni care au plecat de la Cernavodă şi lucrează în alte ţări în sectorul nuclear. Trebuie să fim pregătiţi să trecem şi peste acest lucru, să găsim şi să aducem oameni tineri, oameni noi. Este o mare provocare, pentru a menţine standardul de eficienţă şi de securitate nucleară", a completat oficialul guvernamental.

„În acest moment, şi am mai spus public acest lucru, ne uităm la modificarea a două legi care au creat probleme sustenabilităţii finanţelor publice în România. Vorbim de legea salarizării unitare, care a pornit şi a fost prezentată public ca o lege care elimină inechităţile din administraţia publică, dar a creat mai multe probleme cu tot felul de excepţii care au apărut în ultimii ani. Când a fost prezentată această lege, s-a spus că preşedintele României are salariul cel mai mare şi de acolo pornim cu restul salariilor. Nu mai este aşa, preşedintele României nu mai are salariul cel mai mare şi trebuie să reanalizăm această lege a salarizării. Legea pensiilor – această coaliţie a spus din primul moment, vrem să avem o lege a pensiilor bazată pe contributivitate”, a declarat Cîţu.

„La legea salarizării e vorba de a introduce mai multă eficienţă. E vorba şi să legăm veniturile de performanţă, sunt mai multe lucruri. Trebuie să introducem şi nişte indicatori de performanţă care să fie conectaţi la aceste venituri, creşterea veniturilor să nu mai fie decisă politic în fiecare an, să fie una legată de performanţele în economie”, a precizat premierul.

"Sunt lucruri care se întâmplă în UE de foarte mult timp, de exemplu o rotaţie, să nu mai rămână în aceeaşi poziţie cineva 20 de ani. După un mandat sau două mandate să trebuiască să schimbi locul în altă parte. Sunt multe exemple în UE de bună practică în guvernanţa administraţiilor publice pe care le vom folosi”, a anunţat premierul.