Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a declarat joi că aşteaptă de la Comisia juridică a Senatului o „soluţie de mijloc” în privinţa perioadei de amânare a pronunţării hotărârilor judecătoreşti, între 90 şi 120 de zile, un termen în care hotărârile să fie redactate în termen cât mai scurt, dar fără a se face „rabat de la calitate”, informează Agerpres. „Ideal ar fi să fie un termen cât mai scurt, e cert lucrul ăsta. Realist vorbind, un termen de 90 de zile ar fi, din punct de vedere al sistemului judiciar, insuficient. Am avut discuţii ample într-un grup de lucru la Ministerul Justiţiei, au fost reprezentanţi şi ai Înaltei Curţi şi ai curţilor de apel şi ai tribunalelor. Mi-au spus absolut toţi judecătorii că ar fi un termen foarte scurt, nerealist. Ne interesează, pe de o parte, să fie finalizate procesele cât mai repede, să fie redactate hotărârile în termen cât mai scurt şi acea condiţie referitoare la celeritatea şi la durata rezonabilă a procesului să fie îndeplinită. Pe de alta parte, nu trebuie să facem rabat de la calitate, pentru că în momentul în care vom grăbi şi vom pune presiune foarte mare pe judecători, se va întâmpla inevitabil acest lucru, va suferi calitatea hotărârilor judecatoreşti şi cred că nu-şi doreşte nimeni acest lucru. Aşa încât am aşteptarea să avem o soluţie de mijloc, să spun aşa, în şedinţa de astăzi a Comisiei juridice. Adică poate nici chiar 120 de zile, cum au fost solicitate în cadrul discuţiilor de la Ministerul Justiţiei, dar nici 90 de zile, undeva între aceste intervale”, a precizat Stelian Ion, la Comisia juridică a Senatului, unde se dezbate un proiect iniţiat de parlamentari PNL şi USR PLUS, care aduce modificări la Codul de procedură penală. 120 de zile înseamnă patru luni, 90 de zile înseamnă trei luni, oare chiar atât de mult le trebuie judecătorilor să stabilească dacă un infractor e vinovat sau nu?

Expert Forum a anunţat azi că a lansat un raport care analizează legile justiţiei, precizând că trimiterea în forma actuală a proiectelor propuse de Ministerul Justiţiei "riscă să deschidă o cutie a Pandorei". "Expert Forum a lansat astăzi un raport care analizează legile justiţiei. Trimiterea în Parlament a celor trei proiecte propuse de Ministerul Justiţiei în forma actuală riscă să deschidă o cutie a Pandorei, fiind greu de anticipat care va fi rezultatul şi durata procesului legislativ. Vorbim despre aproximativ 550 de articole incluse în cele trei proiecte de acte normative, fiecare facând obiectul dezbaterilor parlamentare şi putând fi eventual modificat", se precizează într-un comunicat al organizaţiei transmis AGERPRES. Potrivit sursei citate, după publicarea de către Ministerul Justiţiei a proiectelor de lege în martie 2021, a devenit evident din luările de poziţie publice că propunerile anunţate nu sunt momentan agreate de toate cele trei partide politice din coaliţia de guvernare, fiind criticată publicarea proiectelor fără consultarea prealabilă şi fără negocierea lor în coaliţie. "Din păcate, aceste reacţii vin după un alt episod nefericit în care coaliţia de guvernare a acţionat disociat în legătură cu proiectul de lege de desfiinţare a Secţiei Speciale. Deşi desfiinţarea Secţiei Speciale este un obiectiv asumat de către coaliţia de guvernare prin Planul de guvernare, propunerea Ministerului Justiţiei a fost amendată chiar de partenerii de coaliţie. UDMR a introdus un amendament care va oferi magistraţilor o protecţie suplimentară la trimiterea în judecată - practic niciun judecător şi niciun procuror nu va putea fi trimis în judecată fără acordul Secţiei competente din Consiliul Superior al Magistraturii. Mai mult, aceiaşi parteneri de coaliţie au introdus recent un amendament suplimentar prin care dosarele Secţiei Speciale nu revin la unităţile de parchet în funcţie de obiectul dosarului, ci vor fi transmise la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul parchetului General, unde vor fi transferaţi toţi procurorii Secţiei Speciale", afirmă reprezentanţii Expert Forum. Ce afirmă ei e una, ce se va întâmpla, vom vedea!

Mihai Chirică, primarul din Iaşi, este inculpat într-un dosar de înşelăciune şi constituire a unui grup infracţional organizat. Potrivit DIICOT, un teren din patrimoniul Primăriei, aflat într-o zonă scumpă a oraşului, a intrat în posesia unui om de afaceri, ca urmare a complicităţii unor avocaţi, notari şi funcţionari publici. Faptele s-ar fi petrecut cu mai mulţi ani în urmă, iar edilul este acuzat că a omis să sesizeze organele judiciare. 15 persoane sunt cercetate, cu diferite calităţi - fie de suspecţi, fie chiar de inculpaţi, în acest dosar cu prejudiciu calculat la 2 milioane de lei. Procurorii DIICOT şi ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul BCCO Iaşi au efectuat, luni, 24 de percheziţii domiciliare în Iaşi şi Bucureşti, într-un dosar de înşelăciune cu un teren ce aparţine Primăriei Iaşi, în care sunt implicaţi avocaţi, notari şi functionari publici, scrie Agerpres. Dosarul DIICOT vizează transferul fraudulos al unui teren de 1.300 de metri pătraţi, dintr-o zonă centrală a Iaşiului, din patrimoniul public în proprietatea unui om de afaceri. Omul de afaceri şi-ar fi însuşit ilegal terenul Primăriei în 2016. Situaţia a ieşit la iveală la aproape 5 ani după ce, spun procurorii, a fost comisă ilegalitatea. Acum anchetatorii au venit după dovezi. Dacă le vor găsi, rămâne de văzut, mai ales că au trecut cinci ani de atunci.

Un preot din Videle a fost prin în flagrant, în timp ce întreţinea relaţii intime cu un minor, într-o casă din Sectorul 3 al Capitalei. Preotul a fost reţinut pentru 24 de ore şi va fi dus, marţi, în faţa judecătorilor cu propunere de arestare, informează Antena 3. Preotul mai era implicat într-un alt dosar. El era suspendat în ceea ce priveşte slujirea la biserica din Videle. Părintele ar fi avut, de o perioadă lungă de timp, astfel de activităţi infracţionale, mai exact acte sexuale cu minori. Poliţiştii l-au prins în flagrant noaptea trecută. El a fost audiat, dar nu a vrut să dea detalii în faţa anchetatorilor. Victima era un minor de 16 ani. Acesta făcea parte dintr-un centru de plasament şi ar fi fost ademenit în mod frecvent cu bani, pentru a întreţine raporturi intime cu preotul. Minorul este audiat în prezenţa psihologilor anchetatori şi urmează şi alte cercetări pentru a vedea dacă este vorba şi despre alte victime în ceea ce-l priveşte pe acest preot. Nu este prima dată când auzim despre astfel de apucături în rândul clericilor noştri. O fi vorba despre ascetism, o fi vorba despre ce le suflă Necuratul pe la urechi, nimeni nu ştie. Dar chiar aşa, în pragul sfintelor sărbători pascale, nu numai că faci de râs haina pe care ai purtat-o cândva dar arunci şi o pată neagră asupra atâtor oameni care poate chiar au un har şi poate că şi-au sacrificat tinereţea, viaţa de familie şi multe alte bucurii ale vieţii pentru a-L sluji pe Domnul!

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism se află la Primăria Municipiului Iaşi pentru a ridica mai multe documente, informaţia fiind confirmată de primarul Mihai Chirică. Potrivit edilului, oamenii legii ridică dosare cu documente ce vizează un contract de asociere din anul 2005. "Nu sunt descinderi. Vor să ridice nişte documente pe care noi le-am trimis spre informare Parchetului referitor la un contract de asociere în participaţiune din 2005. Au venit să îşi ia documentele. Mai există în momentul de faţă un pachet de documente trimise la ei. Probabil că bănuiţi despre ce zonă vorbim. Noi am sesizat instituţiile statului şi cred că am făcut bine", a declarat jurnaliştilor primarul Mihai Chirică. Uite domnule că mai există şi primari cinstiţi, oameni care colaborează cu organele. Nu se ştie când îi va veni şi lui rândul "să fie dat în gât". Dar poate nu e cazul, omul e cinstit, nimeni nu poate afirma contrariul! Problema e...din 2005?

Fostul preşedinte al Partidului Naţional Liberal, Alina Gorghiu, afirmă că în perioada mandatului său la conducerea PNL criteriile de integritate ale partidului erau mai „agresive” decât cele în vigoare acum, ea afirmând, în acest context, că în baza statutului partidului, fostul ministru Costel Alexe nu poate fi schimbat din funcţie chiar dacă este subiectul unui dosar de corupţie. Întrebată duminică, în emisiunea Insider Politic de la Prima Tv, dacă preşedintele Klaus Iohannis este „ignorat” în PNL, în contextul în care şeful statului a afirmat că fostul ministru liberal Costel Alexe ar trebui să facă un pas în spate în urma deschiderii unui dosar de corupţie care îl vizează, lucru care nu s-a întâmplat, Alina Gorghiu a răspuns că PNL nu îl poate schimba pe Alexe din funcţia de preşedinte al PNL Iaşi, în baza statutului actual. „E păcat să nu spunem că s-a schimbat foarte mult situaţia cu politizarea instituţiilor. Şi în mandatul meu, şi al lui Blaga, şi al lui Ludovic Orban, şi al lui Florin Cîţu, deschiderea pentru genul acesta de politizare este zero. Evident că secretari de stat aduc colegi de partid, că 99% confirmă şi sunt profesionişti şi că unu la sută au genul acesta de derapaje care sunt sancţionate, sau chiar el a luat decizia în cazul de faţă, asta nu înseamnă ca suntem toţi la fel sau că toţi colegii mei acceptă momente mai puţin plăcute. Măsurile s-au luat imediat”, a adăugat senatorul PNL. Fostul ministru al Mediului Costel Alexe este urmărit penal de Direcţia Naţională Anticorupţie pentru luare de mită şi instigare la delapidare.

Avocatul Poporului a formulat excepţie de neconstituţionalitate privind prevederi din Legea bugetului de stat pe 2021 referitoare la Academia Oamenilor de Ştiinţă din România. "Prevederile art. 38 din Legea nr. 15/2021 a bugetului de stat pe 2021 aduc atingere dispoziţiilor art. 1 alin (3) şi (5) şi art. 135 alin (2) lit c) din Constituţie", prevede excepţia de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului menţionează că art. 38 din Legea bugetului de stat a modificat cu titlu derogatoriu, până pe 31 decembrie 2021, sursa de finanţare a cheltuielilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. Până la sfârşitul acestui an, prin derogare de la prevederile art. 20 din Legea nr. 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, cu modificarile şi completarile ulterioare, finanţarea cheltuielilor instituţiei se asigură din veniturile proprii, prevede Legea bugetului de stat. "Deşi derogarea este o problemă de opţiune legislativă a Parlamentului, normele derogatorii aplicate în mod repetat unor reglementări legale în vigoare creează un grad sporit de instabilitate, fragilizând însăşi existenţa instituţională, în cazul de faţă, desfăşurarea activităţii Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, instituţie de largă cunoaştere internaţională. Sub acest aspect, considerăm că limitarea derogărilor are tocmai scopul respectării cadrului general şi procedurilor privind administrarea şi utilizarea fondurilor publice", stipulează excepţia de neconstituţionalitate. Conform acesteia, deşi modificarea adusă pe calea derogării este temporară, aceasta lipseşte de fonduri suficiente buna funcţionare a instituţiei, obligată să-şi asigure finanţarea cheltuielilor numai din veniturile proprii. Care venituri, dacă acolo s-au adunat numai oameni de ştiinţă şi nu afacerişti? Şi asta nu e corect, dacă vrem descoperiri ştiinţifice, ar trebui să băgăm toţi mâna în buzunar!

Stelian Ion, în apărarea magistraţilor urmăriţi de Inspecţia Judiciară pentru opiniile exprimate pe Facebook: "Îi rog să nu tacă şi să nu se teamă". Stelian Ion, ministrul Justiţiei, îi apără pe cei trei judecători urmăriţi de Inspecţia Judiciară pentru că şi-au exprimat opiniile politice într-un grup privat pe Facebook. Ministrul Justiţiei aminteşte dreptul de exprimare şi susţine că inclusiv magistraţii trebuie să aibă libertate de exprimare. În plus, aminteşte intervenţia magistraţilor pe tema modificărilor legilor justiţiei, despre care spune că au contribuit "la evitarea unor derapaje". "Dreptul la exprimare este un drept fundamental. Chiar dacă au o obligaţie de rezervă, în privinţa tuturor problemelor care ţin de profesia şi activitatea lor, magistraţii trebuie să se bucure de libertatea de exprimare. În ultimii ani, luările de poziţie curajoase ale magistraţilor pe tema modificărilor legilor justiţiei şi a legislaţiei penale au contribuit foarte mult la evitarea unor derapaje care ar fi afectat grav statul de drept şi ne-ar fi aruncat cu zeci de ani în urmă", scrie Stelian Ion pe Facebook. "În proiectele de lege am propus întărirea dreptului la libera exprimare a magistraţilor. Nu am agreat nici ideea ca ministrul Justiţiei să poată exercita acţiunea disciplinară împotriva magistraţilor", mai scrie Stelian Ion. Şi are mare dreptate, cum să fii un magistrat căruia să-i fie frică să ia o decizie indiferent în ce proces, indiferent împotriva cărui infractor, fie el un infractor de rând sau de un mare politician. Şi din nou, să nu le fie frică magistraţilor să ne mai spună şi nouă, oamenilor de rând, ce gândesc şi ce vor să facă.

Fostul ministru al Justiţiei din cabinetul Cioloş, Raluca Prună, a reacţionat joi, 22 aprilie, pe pagina ei de Facebook după ce presa a scris că preşedintele CSM a reclamat-o pentru o serie de critici exprimate pe pagina ei de Facebook. "Independenţa oricărui sistem, fie el şi al justiţiei, se construieşte cu oameni liberi şi nu poate coexista cu o lume căreia i se taie vocea", a scris Raluca Prună. "Despre independenţa justiţiei s-au scris multe cărţi. Şi o putem defini funcţie de ce libertate individuală ne definim fiecare în propriile vieţi. Independenţa justiţiei poate însemna multe lucruri care nu încap aici. Acum important e că independenţa justiţiei nu înseamnă deloc intimidarea magistraţilor, adică a celor care înfăptuiesc justiţia. Independenţa justiţiei nu este nici limitarea dreptului lor constituţional la opinie în numele unei independenţe abstracte, a unei justiţii retrase din cetate în atmosfere olimpiene în care niciun dubiu nu mai are loc. Nu e nicio independenţă în scenariul în care cei care rup corul tăcerii pentru că gândesc, au indoieli şi exprimă opinii sunt scoşi în faţa plutonului pentru a fi sancţionati exemplar. Nu am un nume pentru cei care se tem de oameni liberi - aş avea unul dar e greu traductibil...", a scris fostul ministru al Justiţiei.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează, miercuri, percheziţii în judeţele Vaslui, Galaţi şi Bacău, într-un dosar în care se investighează infracţiuni de fals intelectual şi constituirea unui grup infracţional organizat. Potrivit unui comunicat al DNA transmis AGERPRES, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, fals intelectual şi constituirea unui grup infracţional organizat, în perioada 2020 - 2021. "Miercuri, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, sunt efectuate percheziţii domiciliare în 28 de locaţii, situate pe raza judeţelor Vaslui, Galaţi şi Bacău, dintre care una este sediul unei instituţii publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale", se arată în comunicat. Surse judiciare au precizat, pentru AGERPRES, că percheziţii au loc şi la filiala Registrului Auto Român Vaslui. Poate aşa vom scăpa şi noi de "bombele pe roţi" care circulă printre noi doar pentru că unii nu îşi fac treaba cum trebuie.