Liderii coaliţiei de guvernare se pregătesc să îngroape securea războiului, iar pacea va fi consemnată printr-un act adiţional la protocolul prin care s-a format coaliţia. Surse din PNL au explicat că acest moment ar putea fi speculat politic de către Ludovic Orban şi exploatat în favoarea sa, pe viitor. Astfel Orban ar vrea să fie trecut în actul adiţional modul în care sunt evaluaţi miniştrii, dar şi primul ministru, iar forul care va judeca prestaţia acestora va fi partidul din care provin, adică cei care le oferă sprijin politic pentru ocuparea funcţiei. Un astfel de protocol este o armă cu două tăişuri pentru Florin Cîţu, cel care s-ar putea trezi chemat în PNL să dea raportul. În trecut, Ludovic Orban i-a transmis lui Florin Cîţu că nu are nicio problemă dacă doreşte să candideze la Congresul PNL, însă dacă va pierde, atunci va fi mazilit din funcţia de premier. Practic, într-un astfel de moment s-ar putea proceda la evaluarea premierului, iar Ludovic Orban, cu o legitimitate dată de Congres, ar putea cere schimbarea acestuia. De asemenea, miniştrii vor fi sub o presiune uriaşă. Dacă, spre exemplu, un ministru va juca în echipa lui Florin Cîţu, atunci poate fi executat la partid pentru a-şi pierde puterea, înaintea Congresului. Aşa că, până una-alta, pacea nu prea depinde de securea războiului, ci de interesele celui care mânuieşte securea asta pe faţă sau din umbră!

Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a schimbat ilegal administratorii Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime, transmite newsweek.ro. Miza acestor demersuri pe repede înainte o reprezintă privatizarea Portului Constanţa, la fel cum s-a întâmplat în cazul marilor privatizari în defavoarea statului român de la mijlocul anilor '90, mai notează sursa citată. Mulţi nu ştiu încă ce s-a întâmplat cu flota de pescuit oceanic a României, dar asta e o altă chestie, un alt subiect de discutat, nu de alta dar deşi nu l-am votat pe "Băse", nu el a fost de vinovat în cazul peştilor. Ministerul Transporturilor, sub semnătura ministrului Cătălin Drulă, a convocat ilegal Adunarea Generală a Acţionarilor a Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime pentru a-i revoca din funcţie pe administratori înainte de expirarea contractelor de mandat valabile până în aprilie 2022. Ministrul nu are atribuţii în Guvernanţa Corporativă, care reglementează activitatea Portului Constanţa. Mai mult, dacă ministrul Cătălin Drulă voia să convoace Adunarea Generală a Acţionarilor, trebuia să solicite acest lucru Consiliului de Administraţie care, la rândul lui, să convoace Adunarea Generală a Acţionarilor şi să-i transmită subiectele incluse pe ordinea de zi. „Ministrul nu are nici un fel de prerogativă pe Ordonanţa 109, care se aplică cu celeritate. E un abuz tot ceea ce a făcut el”, spun specialiştii în administrarea companiilor de stat. Au mai fost miniştri care s-au ocupat de transporturi, de navele României, de transporturile feroviare şi de tot ce ne era nouă mai bine. Nu uitaţi zicala de pe vremuri: "Nici o masă fără peşte oceanic". Acum, peştele vine din Norvegia sau din Grecia, mai rămâne să ne vină şi trenurile din Austria, că autobuzele oricum vin de unde vor ele.

Un însoţitor de zbor a fost reangajat după ce a fost concediat pentru că a refuzat să se prezinte la susţinerea unui test de evaluare. Însoţitorul de zbor s-a judecat cu compania şi pentru că nu a fost plătit cât a stat acasă. El a fost concediat în cursul anului 2020 pentru că nu s-a prezentat la o testare organizată de compania aeriană pentru care lucra şi a fost reangajat de Tribunalul Bucureşti. Totodată, compania aeriană a fost obligată să îi achite însoţitorului de zbor şi salariile pentru perioada în care a stat acasă. În proces, însoţitorul de zbor concediat a arătat că de la data angajării nu a fost sancţionat disciplinar, nu a avut boli profesionale ori boli care să îi afecteze competenţele profesionale, trecând toate testele medicale aferente funcţiei de însoţitor de bord, a realizat toate activităţile funcţiei în care era încadrat, neexistând nici o plângere împotriva lui formulată de nici un client. Adică, omul îşi făcea treaba ca lumea, ca o adevărată stewardesă. Poate nu arăta ca una, dar ce mai contează? Judecătorul a mai arătat că refuzul salariatului de a participa la testare nu poate conduce în mod direct la concediere. "Doar dacă în urma evaluării profesionale se constata că salariatul care nu a participat nu corespunde profesional, concedierea va fi posibilă, or în speţă nu s-a efectuat o evaluare profesională, ci s-a procedat examinarea teoretică a salariaţilor cu privire la cunoştinţele dobândite urmare a lecturării materialelor transmise prin email", a mai arătat judecătorul. Instanţa a mai reţinut că "obligaţia salariatului de a sta la dispoziţia angajatorului pe durata suspendării sau încetării temporare a activităţii este instituită prin dispoziţiile codului muncii, însă pârâta nu a făcut dovada ca a dispus reînceperea activităţii şi a convocat salariatul în vederea reluării activităţii. Sentinţa nu este definitivă, putând fi atacată cu apel, la Curtea de Apel Bucureşti.

Comisia Juridică a Senatului a organizat joi, 15 aprilie, o dezbatere privind proiectul de lege de desfiinţare a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ). Senatorul UDMR Karoly Zsolt Csaszar a depus la Comisia juridică mai multe amendamente care vizează trecerea competenţei de investigare a magistraţilor la Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică (SUPC) de la Parchetul General. De asemenea, potrivit amendamentelor, procurorii care activează în prezent la SIIJ ar trece la SUPC din cadrul PÎCCJ. Proiectul de lege, în forma adoptată de Camera Deputaţilor, prevedere revenirea competenţei la DNA, DIICOT şi alte parchete competente, cum era înainte de înfiinţarea SIIJ, dar cu un aviz conform din partea CSM la trimiterea în judecată a unui magistrat. Varianta UDMR ar avea şanse mari să treacă de Senat dacă ar fi votată şi de PSD şi AUR. Împreună, cele trei formaţiuni au 69 dintre cele 135 de mandate din Senat. Rămâne de văzut dacă UDMR va merge până la capăt cu aceasta variantă, pe care a susţinut-o declarativ de câteva luni, chiar dacă partenerii de coaliţie au alte opţiuni. Oaare nu avem şi alte probleme în "Românica" asta decât să vedem cum ne judecăm judecătorii? Oare nu murim pe capete degeaba sau nu chiar degeaba ci datorită incompetenţei guvernanţilor, uite asta ne mai trebuia acum: hai să vedem cum ne judecăm judecătorii!

Nicuşor Dan, primarul Capitalei, a mers joi la DNA, unde a fost audiat în legătură cu o plângere penală pe care a depus-o în 2019, în care reclama ilegalităţi în Planul Urbanistic Zonal Sector 3. El spune că îi consideră vinovaţi pe fostul primar Gabriela Firea şi pe fostul arhitect-şef al Capitalei, Ştefan Dumitraşcu. „În urmă cu doi ani, am venit şi am depus o plângere penală pentru modul în care s-a votat PUZ Sector 3. Această plângere penală a fost procesată şi eu vin aici în calitate de martor. Atunci eram deputat şi vicepreşedinte al Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul. Am spus că PUZ-urile de sector sunt una dintre cele mai mari furăciuni care s-au întâmplat în istoria noastră postdecembristă, din două aspecte foarte mari. Unu - dispar spaţii verzi în condiţiile în care avem o problemă mare de poluare a aerului, cu copii bolnavi, cu vârstnici bolnavi, cu afecţiuni cardiace sau respiratorii. Doi - apare fenomenul de blocuri între case, în condiţiile în care Bucureştiul este deja un oraş supraaglomerat. Eu vin astăzi să susţin plângerea penală pe care am făcut-o acum doi ani, la invitaţia procurorilor care au ajuns să studieze acest caz”, a declarat Nicuşor Dan, la intrarea în sediul DNA. Primarul explică faptul ca ilegalităţile semnalate în plângere se referă la zeci de hectare de teren, cărora li s-a schimbat nelegal destinaţia din spaţiu verde, în spaţiu construibil.

Judecătorii Tribunalului Mureş au pronunţat o primă sentinţă într-un dosar DIICOT în care un bărbat şi o femeie, soţ-soţie, au fost trimişi în judecată pentru trafic de minori, fiind acuzaţi ca "făcând abuz de autoritatea de părinţi şi profitând de imposibilitatea minorilor de a se apăra, precum şi profitând de starea de vădită vulnerabilitate a acestora raportat la relaţia de părinte - copii şi lipsa de cultură a minorilor, au transportat alternativ minorii în municipiul Târgu Mureş, unde apoi i-au obligat să apeleze în mod frecvent la mila publicului". "Minorii nu aveau altă opţiune decât să se supună, chiar dacă, din declaraţiile acestora, rezultă că erau conştienţi şi ruşinaţi de faptul că trebuiau să cerşească, însă, nu puteau refuza şi cerşeau la cerinţele părinţilor. Motivaţia părinţilor era determinată de faptul că aveau datorii la persoane fizice, imposibil de achitat în alt mod, întrucât nu existau venituri în cadrul familiei. Aşa cum rezultă din dosar, ambii părinţi consumă băuturi alcoolice, sunt fumători şi nu au ocupaţie", arată datele de la dosar. "Acest gen de fapte (trafic de minori), chiar şi atunci când sunt întreprinse cu consimţământul victimelor minore (consimţământ apreciat de lege, tocmai în apărarea intereselor acestora, ca nefiind valabil) sunt săvârşite prin exploatarea imaturităţii psihologice şi a lipsei de experienţă a victimelor, a naivităţii specifice încă vârstei adolescenţei în prezenta speţă, împrejurări care le pun în imposibilitate de a evalua în mod corect consecinţele nefaste produse asupra propriilor persoane", mai arată Tribunalul Târgu-Mureş în sentinţa care a fost atacată cu apel.

Neculai Onţanu, fostul primar al Sectorului 2 al Capitalei, a fost condamnat definitiv, marţi, la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită, informează Agerpres. Sentinţa a fost pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un dosar în care fostul edil a fost acuzat că a primit un teren în valoare de aproape 1,5 milioane de euro, pentru a facilita o punere în posesie. Judecătorii au dispus un termen de încercare de 8 ani pentru Neculai Onţanu, perioadă în care are de îndeplinit mai multe obligaţii. Alte condamnări în acelaşi dosar: Toma Sutru (fost secretar al Consiliului local al Sectorului 2) - 3 ani cu suspendare pentru luare de mită şi spălare de bani; avocata Loredana Radu - 3 ani cu suspendare pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani; Aurel Radu - 3 ani cu suspendare pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani. Pe latura civilă, instanţa a dispus confiscarea specială a sumelor de 1,4 milioane euro de la Aurel Radu şi 400.000 euro de la Loredana Radu, precum şi 1.877.750 euro de la Toma Sutru. Având în vedere necesitatea de a evita ascunderea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor supuse confiscării, DNA a dispus instituirea mai multor sechestre şi popriri: asupra terenului în suprafaţă de 1.000 mp din strada Barbu Văcărescu (cesionat de Radu Loredana-Claudia către o rudă a sa), asupra bunurilor deţinute de inculpatul Radu Aurel până la concurenţa sumei de 1.400.000 euro, precum şi asupra sumelor obţinute de către Sutru Toma şi transferate către rudele acestuia, precum şi veniturile obţinute în urma investiţiilor efectuate cu aceste sume. Oare cum e să ai sechestru până plăteşti un milion şi jumătate de euroi?

Ionuţ Matei, unul dintre judecătorii din completul care recent a dat decizia din dosarul Ferma Băneasa şi-a depus cerere de pensionare la Consiliul Superior al Magistraturii, au declarat surse judiciare pentru G4Media.ro. Solicitarea a fost depusă luni, însă deocamdată nu a fost stabilit un termen de discutate a acesteia, conform surselor. La sfârşitul anului trecut, completul din care a făcut parte şi Ionuţ Matei i-a trimis după gratii pe omul de afaceri Remus Truică, dar şi pe avocatul Robert Roşu de la casa de avocatură "Tuca, Zbircea şi asociaţii" şi i-a condamnat, de asemenea, pe miliardarul israelian Beny Steinmetz şi pe aşa zisul prinţ Paul al României. Condamnarea avocatului a stârnit protestele unor avocaţi din România sub hashtagul #JeSuisRobert. În vârstă de 50 de ani, Ionuţ Matei este considerat unul dintre cei mai severi magistraţi din România, fost vicepreşedinte al Curţii Supreme în perioada 2013-2016, atunci când instanţa supremă a fost condusă de Livia Stanciu. A făcut parte din completul de 5 care a condamnat-o definitiv pe Elena Udrea la 6 ani de închisoare. Anterior, a făcut parte din completele care au dat decizii în cazurile a doi foşti miniştri de Interne: Gabriel Berca, condamnat definitiv la doi ani cu executare, şi Cristian David, condamnat în faza de fond la 5 ani cu executare. Acesta a făcut parte şi din completul care l-a condamnat pe fostul primar al Constanţei la nouă ani de închisoare în dosarul retrocedărilor frauduloase de pe litoral. Ionuţ Matei a fost preşedintele Completului de 5 judecatori care l-a condamnat pe Adrian Nastase la 4 ani de închisoare. De asemenea, Ionuţ Matei a pronunţat, înainte de 2013, şi sentinţa de condamnare în dosarul lui Gregorian Bivolaru. Înainte de pronunţarea sentinţei, judecătorul a primit o scrisoare de ameninţare.

Poliţiştii şi procurorii au făcut luni 24 de percheziţii în Bucureşti şi în alte şase judeţe, la persoane şi firme bănuite că ar fi raportat în fals activităţi de colectare şi reciclare a peste 38 de milioane de kilograme de deşeuri de ambalaje. Prejudiciul calculat este de aproape 25 de milioane de lei. Percheziţiile au avut loc în Bucureşti şi judeţele Călăraşi, Dolj, Ilfov, Olt, Prahova şi Timiş, potrivit unui comunicat al Poliţiei Române. Poliţiştii şi procurorii au ridicat documente de la 15 societăţi comerciale şi instituţii publice, într-un dosar penal de evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals şi spălare a banilor de către persoane implicate în operaţiuni fictive de reciclare a deşeurilor de ambalaje, cu impact negativ atât asupra mediului înconjurator, cât şi asupra bugetului de stat, respectiv Fondului pentru mediu. Persoanele bănuite vor fi duse la audieri. Până vor fi audiaţi, eventual pedepsiţi, cine ştie cu cât vor mai creşte mormanele de deşeuri şi gunoaie prin totă ţara, că doar nu credeţi că numai câţiva infractori se ocupă cu treaba asta. Eu unul i-aş pune să-şi bage în curtea vilelor toate deşeurile.

Avocaţii din România nu s-au resemnat cu Decizia ÎCCJ în Dosarul Ferma Băneasa în care a fost condamnat avocatul Robert Roşu. Într-un gest fără precedent Comisia Permanentă a Uniunii Barourilor din România, după apariţia MOTIVĂRII, atrage atenţia că Hotărârea instanţei reprezintă un precedent periculos pentru viitorul profesiei. ”Hotărârea în dosarul Baneasa reprezintă un precedent periculos pentru viitorul profesiei de avocat, dar şi pentru dreptul la apărare al cetăţeanului şi pentru statul de drept. Motivarea hotărârii confirmă temerile justificate exprimate de avocaţi în privinţa unor concepţii care reprezintă, dincolo de ansamblul probatoriu al speţei, atacuri asupra profesiei de avocat, precum: Identificarea avocatului cu faptele clientului, aducându-se drept probe diverse declaraţii de martor cu privire la simple întâlniri cu acesta, sau participarea alături de acesta la întâlniri, procese, reprezentări, care prin ele însele nu presupun ab initio că avocatul este concordant cu scopurile clientului; Audierea avocaţilor ca martori în propriile dosare pentru a-şi justifica raţionamentele juridice şi pentru a spune cum şi de ce şi-au apărat clienţii reprezintă o nesocotire flagrantă a secretului profesional; Audierea judecătorilor ca martori împotriva propriilor hotărâri pentru a recunoaşte că sunt greşite reprezintă încalcarea principiului autorităţii de lucru judecat. Condamnarea avocatului pentru că a folosit aceste hotărâri definitive în demersurile sale profesionale indică şi o discriminare între avocaţi şi judecători; Condamnarea avocaţilor pentru delicte de opinie, atâta vreme cât avocatul are o opinie contrară acuzării şi este acuzat că ar fi ştiut sau ar fi trebuit să ştie că demersurile clienţilor se bazează pe hotărâri judecătoreşti ilegale de retrocedare în baza Legii nr.10/2001;”, se spune în comunicarea UNBR.