Mario Iorgulescu, fiul preşedintelui Ligii Profesioniste de Fotbal, a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu executare. Decizia a fost anunţată vineri de Curtea de Apel Bucureşti, într-un caz în care Mario Iorgulescu a fost acuzat de complicitate la răpire. Iorgulescu a fost condamnat în dosarul în care era acuzat că alături de alţi inculpaţi l-ar fi sechestrat şi bătut pe un tânar care le-a împrumutat bani şi care apoi i-ar fi cerut înapoi. Mario Iorgulescu a fost reţinut de procurori în 2016 pentru acest dosar. Mario Iorgulescu este cercetat şi pentru uciderea unei persoane, în urma accidentului produs în 2019. Fiul preşedintelui LPF se află în prezent în Italia, acolo unde ar fi în continuare în proces de recuperare după accidentul rutier în care este cercetat pentru uciderea unei persoane. Pe numele lui Mario Iorgulescu a fost emis, pe 15 mai 2020, un mandat de arestare în lipsă, în baza căruia Tribunalul Bucureşti a emis un mandat european de arestare transmis la data de 19 mai 2020 autorităţilor judiciare competente din Italia, în vederea arestării şi predării inculpatului către autorităţile judiciare române. Până în prezent, mandatul european de arestare nu a fost pus în executare. Asta nu este prima dată când se întâmplă cu "beizadelele" oamenilor mari care poate au muncit mult la viaţa lor să ajungă unde au ajuns, numai că punând cariera în faţa vieţii de zi cu zi, au uitat şi de educaţia copiilor. Păcat, mare păcat! Pentru tatăl lui, nu pentru el!

Spitalul Judeţean Brăila i-a cerut unui medic cardiolog suma de 155.000 de lei reprezentând cheltuieli ocazionate de pregătirea sa profesională. Mai exact, spitalul i-a cerut medicului, care şi-a dat demisia, să achite salariile primite în perioada rezidenţiatului pentru că nu a rămas în spital pentru a lucra perioada convenită in actul adiţional la contrctul de muncă. Medicul a contestat în justiţie decizia spitalului şi, în primă instanţă, a primit câştig de cauză. În octombrie 2020, medicul şi-a înaintat demisia din cadrul Spitalului Judeţean Brăila el fiind angajat din 2012. Medicul a contestat în instanţă decizia spitalului, cerând anularea deciziei de concediere şi a actului adiţional la contractul de muncă în baza căruia spitalul a cerut achitarea celor 155.000 de lei. Tribunalul Bucureşti, unde s-a judecat procesul în primă instanţă, a menţinut actul adiţional la contractul de muncă, arătând că acesta a fost atacat târziu. În acelaşi timp, Tribunalul a menţinut decizia de concediere, dar a eliminat obligaţia medicului de a plăti banii ceruţi de spital pentru perioada rezidenţiatului. Aşa că, atunci când îşi dă omul demisia trebuie să se uite bine de tot şi în stânga şi în dreapta, nu de alta dar nu cumva după o cârcă de ani de muncă să se mai pomenească şi dator vândut angajatorului.

Asociaţia "Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor" (AMASP) susţine, într-un comunicat de presă transmis joi, 8 aprilie, ca preluarea poliţiei judiciare să fie făcută de către toate unităţile de parchet, susţinând că poliţiştii judiciari nu mai trebuie utilizaţi la acţiuni precum controalele în pieţe sau paza stadioanelor, fapt ce duce la tergiversarea a mii de dosare. Mai mult, contrazice poziţia ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode, care a declarat că această schimbare ar fi "o problemă majora pentru MAI", pe care o consideră "fundamental falsă". Un argument pentru transferul poliţiei judiciare la unităţile de parchet îl identificăm în articolul 131 alin. (3) din Constituţia României, conform caruia "Parchetele conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii. Având în vedere faptul că este singura prevedere constituţională care face referire la poliţia judiciară, situând-o la articolul referitor la "Rolul Ministerului Public", este predictibilă dorinţa legiuitorului constituţional de a plasa acest organ judicar mai degrabă la autoritatea judecatorească decât la cea executivă. Declaraţiile ministrului de interne în functie, prin care se susţine faptul că o preluare a poliţiei judiciare de către parchete ar reprezenta o problemă majoră de personal pentru MAI, insinuând că nu ar exista capacitatea de a derula alte activităţi, este fundamental falsă şi în realitate arată o problemă de viziune care justifică tocmai măsura preluării poliţiei judiciare de către parchete." se mai arată în comunicat.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea privind modificarea şi completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care prevede că se poate aplica pedeapsa cu amendă şi nu închisoare în cazul persoanelor acuzate de evaziune fiscală până la 100.000 de euro care achită integral prejudiciul, informează Agerpres. Legea a fost sesizată la CCR de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, de Guvernul României şi de Avocatul Poporului. Curtea a decis că legea este constituţională. Potrivit legii, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, ori compensări datorate bugetului general consolidat. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă asocierea în vederea săvârşirii acestor fapte. În cazul săvârşirii unor astfel de infracţiuni de evaziune fiscală, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depaşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amendă. Iniţial, legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor pe 19 decembrie 2018, însă a fost atacată de PNL, PMP şi USR la Curtea Constituţională, care a admis obiecţiunile de neconstituţionalitate. La reexaminarea legii, ca urmare a deciziei CCR, deputaţii au adoptat unele amendamente, introducând pedeapsa amenzii, alternativ cu pedeapsa cu închisoarea, în cazul unor infracţiuni de evaziune fiscală. Stai să înţeleg şi eu mai bine, adică dacă eu fur 100.000 de euro şi dacă atunci când sunt prins îi dau înapoi, scap de închisoare şi iau numai amendă? Dar dacă nu mă prinde nimeni?

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, susţine că "demersul USR-PLUS de transparentizare se loveşte de interesele oamenilor politici, asta pentru că transparenţa nu face casă bună cu corupţia. Un pas mic către normalitate. Dar un pas care arată că putem reforma România dacă există voinţă pentru asta. Nu vă povestesc parcursul sinuos al legii şi ce gen de argumente au fost invocate contra ei. Vă zic doar că iniţial s-a spus că nu se va întâmpla niciodată. În final, iată că s-a putut. Doresc să felicit Monitorul oficial că a pregătit soluţia tehnica la timp şi că a facut disponibilă arhiva din trecut. Legea USRPLUS prin care Monitorul oficial se publică în PDF a făcut parte din pachetul de debirocratizare şi transparentizare depus în parlament anul trecut. (https://cutt.ly/PachetLegiDebirocratizareUSR). Din acelaşi pachet fac parte mai multe legi care au eliminat birocraţii inutile. Birocraţia legată de sediul social, birocraţia legată de foaia pentru vărsământ, birocraţia legată de cesiunea de acţiuni, declaraţia de „adaos” comercial şi multe altele. Sper să reuşim să deblocăm legea din parlament. A reuşit să treacă de două ori de comisia de raport (un pas din procedura parlamentara), dar a fost retrimisă tot de două ori înapoi, în ultimul moment. Acum pare blocată la comisie. Sper ca în curând să vă pot scrie şi despre ea că a fost promulgată.”, scrie Claudiu Nasui. Orice om e dator să spere, să încerce să-şi facă treaba mai bine, mai rămâne ca şi "rechinii" să fie de acord.

Culmea e că fiica fostului preşedinte Trian Băsescu apelează la duşmanii tatălui ei dar scopul scuză mijloacele, întotdeauna! Că toată lumea trebuie să aibă un mijloc de trai, NU? Elena Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, este angajată în calitate de consilier la Comisia de Afaceri Europene a Camerei Deputaţilor, care este condusă de un reprezentant al PSD. Până la alegerile parlamentare, Elena Băsescu a lucrat în Parlament în cadrul grupului parlamentar al PMP. După alegeri, PMP nu a mai intrat în Parlament, însă Elena Băsescu a rămas angajată a Parlamentului pe postul de consilieră la Comisia de Afaceri Europene cu un salariu de 6.000 de lei pe lună, scrie Libertatea. Elena Băsescu a postat, zilele trecute, pe Facebook, o fotografie făcută în timp ce se vaccina la Parlament. Angajarea ei la Comisia pentru Afaceri Europene nu ar fi fost posibilă fără acordul preşedintelui comisiei, Ştefan Muşoiu, care face parte din PSD. Întrucât legătura fiicei lui Traian Basescu cu PSD pare surprinzătoare, trebuie menţionat că Elena Băsescu este foarte bună prietenă cu avocata Laura Vicol, deputat PSD. Cele două au postat pe reţelele de socializare numeroase fotografii în care apar împreună la evenimente mondene. Elena Băsescu a candidat la alegerile parlamentare din 2020 pentru un post de deputat de Constanţa, însă PMP nu a mai intrat în Parlament. În perioada 2009- 2014 Elena Băsescu a fost europarlamentar PDL. Şi acum, cinstit, nu poţi trăi cu un venit de 6.000 de lei pe lună în România, în Bucureşti. Poate prin Costa Rica!

Jandarmii bucureşteni au aplicat, vineri, în urma protestului spontan al sindicaliştilor de la metrou, 23 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 125.000 de lei. „Jandarmeria Capitalei a aplicat, până în prezent, 23 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 125.000 de lei pentru nerespectarea măsurilor privind organizarea de adunări publice în spaţii închise, aşa cum este prevăzut în Legea nr. 55 din 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, desfăşurarea protestului fără autorizare, faptă prevazută de Legea nr. 60/1991 şi nerespectarea măsurilor sanitare, cum este prevăzut tot în Legea nr. 55 din 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19”, se arată într-un comunicat al Jandarmeriei Capitalei, transmite Agerpres. Vineri după-amiază, circulaţia metroului era încă blocată de protestul spontan al unor reprezentanţi ai sindicatului USLM în staţia Piaţa Unirii, aceştia coborând pe şine şi împiedicând pornirea trenurilor de pasageri. Adică, protest spontan, protest spontan dar trebuie să mai cereţi şi aprobare, nu aşa de capul vostru! Eventual şi o programare la protest, dacă nu vă e cu supărare!

Sunt de acord, vrem libertate, TOŢI vrem să mergem prin cluburi, să nu mai purtăm măşti şi, dacă ni se face, să putem alerga în parc la două noaptea. Numai că TOŢI trebuie să fim şi conştienţi că vremurile astea ne cam împiedică şi că dacă nu înţelegem, ne ducem, aşa cum se duc şi lăutarii noştri, artiştii noştri, părinţii noştri sau copiii noştri. 22 de persoane care au participat la protestele violente din Piaţa Unirii, din Bucureşti, în noaptea de marţi spre miercuri, sunt audiate, azi, la Poliţia Capitalei. Poliţişti din cadrul Poliţiei Capitalei, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, au pus în aplicare 24 de mandate de percheziţie domiciliară, în Bucureşti şi în judeţele Giurgiu, Prahova şi Ilfov şi mai multe mandate de aducere, în cazul infracţiunile săvârşite în noaptea de 29 spre 30 martie, în zona Piaţa Unirii, în timpul protestelor faţă de noile restricţii, scrie Mediafax. În urma percheziţiilor domiciliare au fost identificate şi vor fi conduse la audieri 22 de persoane. În timpul percheziţiilor au fost găsite şi ridicate mai multe probe şi mijloace de probă, inclusiv materiale pirotehnice. Acţiunea a beneficiat de suportul Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, precum şi de al Direcţiei Generale de Jandarmerie a municipiului Bucureşti şi Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei. Cercetările sunt continuate de Parchetul de pe lânga Judecătoria Sectorului 3.
Sursă foto: MEDIAFAX

Ludovic Orban, preşedintele PNL şi al Camerei Deputaţilor, critică decizia ministrului Justiţiei, Stelian Ion, de a trimite spre avizare la CSM proiectele de modificare a legilor justiţiei fără consultarea coaliţiei. "Obiectivul fundamental al PNL este acela de a asigura independenţa justiţiei, de a asigura un cadru legislativ la nivelul standardelor europene, care să asigure liberul acces al cetăţeanului la justiţie. Proiectele de modificare a legilor justiţiei vor trebui să facă obiectul unor ample dezbateri în societate. Proiectul care a fost trimis de către ministrul Justiţiei către CSM nu este un proiect care să fi fost discutat în coaliţie şi care să fi fost supus unei dezbateri publice ample, aşa cum de altfel solicită şi Comisia de la Veneţia", a declarat Orban. Preşedintele PNL s-a referit şi la anunţul lui Stelian Ion cu privire la sesizarea Comisiei de la Veneţia, sugerând că alte entităţi ale statului pot face acest lucru. "Proiectul va fi supus dezbaterilor în societate. Este un proiect care poate fi îmbunatăţit. În ceea ce priveşte sesizarea Comisiei de la Veneţia trebuie facută de acele entităţi ale statului român care au dreptul", a precizat Orban. Întrebat dacă PNL este împotriva modificărilor propuse de Stelian Ion, Orban a răspuns: "Nu. Am vrut să transmit un mesaj pozitiv, că PNL este profund preocupat de reforma justiţiei. Trebuie să existe o decizie comună a coaliţiei, pentru că altfel nu se poate construi o majoritate parlamentară". Câte griji mai au şi liderii ăştia ai noştri...

Camera Deputatilor a respins, marţi, în unanimitate, proiectele de modificare a Codului penal şi Codului de procedură penală iniţiate în timpul guvernarii PSD şi care au fost declarate neconstituţionale prin decizii ale Curţii Constituţionale, informează Agerpres. Proiectul privind modificarea Codului de procedură penala şi a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost adoptat iniţial de Camera Deputaţilor în 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, USR şi preşedintele României depunând sesizări de neconstituţionalitate. CCR a declarat neconstituţionale mai multe prevederi - în raport cu legea fundamentală şi cu unele directive ale Uniunii Europene. Parlamentul a reluat procesul legislativ în vederea punerii în acord a prevederilor declarate neconstituţionale şi a adoptat proiectul în 24 aprilie 2019. Din nou, a fost sesizată CCR de către PNL, USR şi preşedinte, Curtea admiţând obiecţiile. O procedură similară a fost parcursă şi de proiectul pentru modificarea Codul penal şi a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Preşedintele Comisiei juridice, deputatul USR PLUS Mihai Alexandru Badea, a afirmat că aceste proiecte sunt „calamităţi juridice, moştenite din epoca Dragnea”. Întotdeauna, sunt probleme din epoca nu ştiu care, din epoca nu ştiu care, niciodată din prezent, şi, ce-i mai rău, nici nu se rezolvă în prezent. Se rezolvă când cei vinovaţi sunt deja morţi sau prea bătrâni şi prea bolnavi ca să mai facă puşcărie. Dar de ce nu le luaţi averile, de ce nu le confiscaţi vilele, de ce nu le puneţi poprire pe conturile din bănci? Să vă spun eu de ce: că nu puteţi!