Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) desfăşoară, începând cu luna septembrie, programul de educaţie financiară ”Wellness Financiar”, care va cuprinde o serie de workshop-uri online dedicate actorilor de pe piaţa muncii, respectiv angajaţi şi angajatori din toate sectoarele de activitate, conform unui anunţ publicat pe pagina de Facebook a instituţiei.

Astfel, specialiştii ASF vor susţine 19 workshop-uri pe teme diverse: asigurări, pensii private, piaţă de capital, management al riscului etc.

Potrivit anunţului, programul va cuprinde un workshop despre asigurări, dar şi alte workshop-uri despre asigurări din diverse domenii, precum asigurări agricole, asigurări D&O (Directors & Officers Liability - asigurare de răspundere civilă a administratorilor şi directorilor executivi - n.r.), asigurări malpraxis, asigurări de mediu, asigurări de răspundere profesională pentru arhitecţi şi proiectanţi; asigurări de răspunderi profesionale, asigurări de viaţă, asigurări pentru IMM-uri, asigurări de sănătate.

Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate a scăzut în primele şapte luni ale anului în curs cu 37%, comparativ cu perioada similară din 2019, la 2.110 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele 2.110 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 4,574 milioane de dolari, în scădere cu 66,3% faţă de ianuarie-iulie 2019.

Pe domenii, cele mai multe firme înmatriculate au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, reparaţii auto şi moto, respectiv 31,42% din total, activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice - 20,87% şi transport, depozitare şi comunicaţii - 12,61%.

La finele lunii iulie 2020, în România existau 229.002 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris era de 63,917 miliarde de dolari.

Cinci poliţişti români vor participa, în perioada 31 august 2020 - 26 februarie 2021, în calitate de specialişti suport operativ, la o misiune comună operativă în Franţa.

Potrivit unui comunicat al IGPR, poliţiştii români vor acorda sprijin poliţiştilor francezi şi vor participa la activităţi de cooperare poliţienească pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor. Cei cinci poliţişti se vor alătura altor trei poliţişti care şi-au început misiunea în Franţa la data de 17 august 2020.

Scopul misiunii operative este acordarea de sprijin şi asistenţă directă autorităţilor de resort franceze care instrumentează cauze de natură judiciară referitoare la infracţionalitate.

De asemenea, acţiunea urmăreşte şi facilitarea schimbului de date şi informaţii în cauzele instrumentate între autorităţile franceze şi române.

Partidul Social Democrat aduce noi acuzații la adresa actualului Executiv și arată că „PNL îngroapă economia și nivelul de trai al românilor, dar cu un cinism maxim îi pune tot pe români să plătească înmormântarea”, titrează Cotidianul, după ce o nouă postare pe facebook a social-democraților a repus reflectorul opiniei publice pe activitatea guvernanților.

Este vorba despre problemele de la uzina ALRO, unde 20 mii de oameni sunt gata să rămână pe drumuri, potrivit semnalelor primite de social-democrați.

Sau despre situația din agricultură. Unde alte sute de mii de agricultori „sunt la pământ după ce, de trei luni nu au văzut vreun leu, ci doar tone de promisiuni de la Cabinetul Orban. Liberalii le-au amânat plățile până în septembrie: campania electorală e mai importantă decât cea agricolă!”

”Într-o singură lună, aproape 1.000 de firme locale au intrat în insolvenţă aşteptând zadarnic miliardele de euro promise de guvern. PNL-iștii au timp de economie doar dacă le iese și lor ceva din asta (...) Fiscul face însă deja planul de execuţie pentru firmele ce au amânat plata taxelor din cauza pandemiei, precum HORECA. Asta e viziunea PNL despre ieşirea din criză: dăm bani din vorbe, luăm taxe şi din ciorbe”, mai scrie PSD pe rețeaua de socializare.

Într-o dezbatere despre sectorul construcţiilor organizată de Newsweek, ministrul Muncii a subliniat că Inspectoratul General pentru Imigrări este prima instituţie informată în momentul în care contractul unui lucrător extra-comunitar din România încetează înainte de perioada stabilită iniţial.

”IGI este structura care urmăreşte, care ţine o evidenţă a prezenţei forţei de muncă din spaţiul extra-comunitar în România şi care bineînţeles, este şi prima care află atunci când un contract de muncă este întrerupt înainte de perioada iniţială agreată", a explicat Violeta Alexandru.

Ministrul Muncii a apreciat că agenţiile de intermediere a forţei de muncă, cele care aduc în România lucrători extra-comunitari, nu sunt interesate să se implice în găsirea unui nou loc de muncă pentru un lucrător al cărui contract a fost încheiat înainte de perioada stabilită iniţial.

”IGI are imaginea lucrătorilor din spaţiul extra-comunitar ale căror contracte sunt întrerupte, dar nu are o politică proactivă de a-i sprijini în a-şi găsi noi locuri de muncă. M-am angajat într-un dialog cu cei de la IGI şi am semnat un protocol prin AJOFM şi am spus următorul lucru: în momentul în care Imigrările află că respectivele persoane nu mai au un loc de muncă, trebuie să contacteze AJOFM-ul de pe plan local şi împreună să le pună la dispoziţie mai multe oferte de muncă, din care să-şi aleagă"

Majoritatea lucrătorilor extra-comunitari care ajung în situaţia de a li se încheia contractul de muncă înainte de data normală a expirării acestuia sunt interesaţi să obţină un nou loc de muncă în România.

Pentru a ușura accesul la locurile de muncă existente, ministrul Muncii a dat asigurări că Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) şi Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) au semnat un protocol pentru consilierea lucrătorilor extra-comunitari din România ale căror contracte au încetat înainte de perioada stabilită.

Statisticile oficiale privind calitatea serviciului de internet fix și mobil din România elaborate de Autoritatea Națională de Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) pe baza testelor din aplicația Netograf.roarată că, în anul 2019, românii au experimentat viteze medii de download la nivel național de 148,95 Mbps pentru internetul fix și 24,79 Mbps pentru internetul mobil, în creștere față de anii precedenți.

Astfel, testele efectuate de utilizatori pe platforma Netograf.ro și aplicația Netograf pentru terminale fixe arată că în anul 2019 viteza medie de download la nivel național pentru internetul fix a crescut cu 10% față de anul 2018, până la 148,95 Mbps, în timp ce viteza medie de upload a ajuns la 110,73 Mbps, în creștere cu 8% față de anul anterior.

Vitezele medii de download pentru conexiunile de internet fix înregistrate la nivel de județ în anul 2019 sunt în creștere comparativ cu anii 2018 și 2017, cu variații între 106,38 Mbps (Covasna) și 150,15 Mbps (București). Aceeași tendință de creștere se poate observa și în cazul vitezelor de transfer de date realizate prin conexiunile de internet mobil, unde viteza medie de download variază în anul 2019 între 11,74 Mbps (Gorj) și 36,2 Mbps (Suceava).

După sectorul HoReCa, o altă categorie economică a ajuns bătaia de joc a membrilor Guvernului. Fermierii din România sunt lăsați singuri în fața urgiilor naturii

Servicii private de pompieri sau contracte cu servicii private care să stingă incendiile izbucnite în exploatațiile agricole – acestea sunt câteva din noile obligații pe care fermierii din România trebuie să le aplice, după 21 august. Este vorba de un nou ordin al ministrului agriculturii, care îi nemulțumește însă pe fermierii din sectorul vegetal. Aceștia spun că vor fi obligați la cheltuieli în plus pe care nu le pot susține, în condițiile în care și așa profitul lor este foarte mic sau inexistent.

Noile prevederi ale ordinului care reglementează obligațiile fermierilor, în privința prevenirii și stingerii incendiilor, sunt contestate de cei care lucrează în agricultură.

Obligația de a angaja specialiști în prevenirea și stingerea incendiilor va fi o povară în plus, spun fermierii. Cel mai mult îi nemulțumește măsura care îi obligă să își facă servicii de pompieri sau să contracteze servicii private sau voluntare care să participe la stingerea incendiilor. Cerința le va aduce cheltuieli suplimentare imposibil de susținut, în condițiile în care, în perioadele foarte secetoase, cultivatorii spun că abia reușesc să scoată ceea ce au investit. În plus, în cele mai multe județe ale țării, nici nu există servicii private de pompieri.

Câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.369 lei, în luna iunie 2020, cu 181 lei (+3,5%) mai mare decât în luna mai 2020, iar câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.298 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 119 lei (+3,7%), arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate marţi.

Potrivit INS, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (7.540 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.773 lei).
Cele mai semnificative scăderi, însă, ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 11,3% în activităţi de servicii anexe extracţiei, ca urmare a acordării de prime ocazionale şi sume din profitul net în lunile precedente; între 1,5% şi 5% în fabricarea produselor din tutun, activităţi de poştă şi de curier, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), extracţia minereurilor metalifere.
Câştigul salarial mediu net a scăzut uşor faţă de luna precedentă în învăţământ, respectiv în sănătate şi asistenţă socială (-1,1% pentru fiecare activitate în parte).

Potrivit BNR, cele mai recente evoluţii ale indicatorilor sugerează o contracţie severă a economiei în trimestrul doi, în condiţiile unui declin puternic înregistrat în aprilie - lună marcată integral de restricţiile impuse pentru limitarea extinderii pandemiei - care începe însă să fie recuperat în luna mai, odată cu înlocuirea stării de urgenţă cu cea de alertă.

BNR arată că economia globală şi cea europeană au început să se redreseze în luna mai, pe fondul retragerii treptate a restricţiilor de mobilitate fizică, rămânând însă la niveluri mult inferioare celor prevalente anterior răspândirii infecţiei cu coronavirus.

În acelaşi timp, dinamica recuperării lor rămâne incertă pe termen scurt, fiind dependentă de evoluţia pandemiei şi de măsurile asociate luate de guverne.

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a luat în vizor agențiile județene pentru ocupare și formare după ce a reclamat mai multe anomalii în funcționarea lor.

"După toate semnalele pe care le-am dat despre nevoia de schimbare radicală a abordării, nu văd o mobilizare din partea AJOFM-urilor pentru a se implica activ în facilitarea angajării persoanelor înregistrate, pentru a prelua imediat informaţii de la angajatorii care au locuri de muncă şi pentru a căuta cu determinare să le găsească persoane interesate şi apte să muncească. Se comportă exact ca cineva care nu va putea răspunde niciodată unui mediu concurenţial. Fac strictul necesar la acest capitol. Nu văd că AJOFM-urile sunt conectate la schimbările din piaţa muncii", a arătat Violeta Alexandru.

Mai mult, aceasta a precizat că pare că AJOFM vrea să se transforme în agenţie de plăţi.

"Cu tot cu gestionarea (bună, altminteri) a măsurilor de sprijin pentru angajaţi şi angajatori din această perioadă, ANOFM parcă vrea să se transforme în agenţie de plăţi. Nu cred că la acest lucru trebuie să se rezume. Oamenii trebuie să aibă reală încredere că, dacă bat la uşa AJOFM, aici sigur există şanse reale să îşi găsească un loc de muncă. O să cer să vorbim mai mult despre ce locuri de muncă şi-au găsit oamenii prin AJOFM. România are nevoie să se muncească. Cele două părţi - angajaţi şi angajatori - chiar sunt parteneri; sunt aici pentru ca acest lucru nu numai să se audă, dar să se şi întâmple", a mai precizat ministrul Muncii.