Comisia Europeană a aprobat o schemă românească în valoare de 12,4 milioane EUR (59,5 milioane RON) pentru sprijinirea producătorilor de vin afectați de pandemia de coronavirus. Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar privind ajutoarele de stat. Sprijinul public se va acorda sub formă de subvenții directe.

Schema este menită să răspundă nevoilor de lichidități ale viticultorilor în cauză și să garanteze că aceștia își pot continua activitățile și își pot păstra locurile de muncă în timpul pandemiei și după aceasta. Se preconizează că peste 1.000 de producători vor beneficia de această schemă.

Comisia a constatat că schema românească este în conformitate cu condițiile prevăzute în cadrul temporar. În special, ajutorul

1. nu va depăși 100.000 EUR per beneficiar care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole; și

2. se acordă cel târziu până la 31 decembrie 2020. Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar.

Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică a elaborat un set de recomandări pentru angajatori şi angajaţi pentru telemuncă.

Experţii în domeniu îi sfătuiesc pe angajatori, printre altele, să ofere o politică clară în cazul muncii de acasă – de la accesul la resursele companiei până la persoanele de contact în caz de nevoie.

Experții în securitate cibernetică mai recomandă implementarea unor măsuri de securitate pe calculatoare și le mai sugerează angajatorilor să permită doar salariaților săi se să se conecteze la rețeaua companiei. Pe de altă parte, pe angajați CERT.ro îi sfătuiește să folosească doar dispozitive și software furnizat de companie și să creeze parole puternice, conectarea la rețeaua companiei trebuie să se facă doar printr-o conexiune privată asigurată de angajator.

De asemenea, planurile de lucru trebuie discutate cu conducerea și membrii echipei în perioada lucrului de la distanță, inclusiv distribuirea sarcinilor, a termenelor și a canalelor de comunicare.

În cazul în care utilizarea dispozitivului personal este singura opțiune de lucru și angajatorul permite folosirea lui, angajatul trebuie să se asigure că sistemul de operare și software al dispozitivului sunt actualizate, există o soluție antivirus instalată, iar conexiunea este securizată printr-o rețea privată aprobată de companie.

Trimestrul IV va fi mai slab ca trimestrul III, iar revenirea în „V“ nu mai este de actualitate. Vom avea o revenire, dar în „W“, spune economiştii citați de Ziarul Financiar.

Creşterea de 5,6% la T3/2020 faţă de T2/2020 este bună, dar nu compensează căderea de 12,2% dinn T2 faţă de T1. Aşa că este de înţeles scepticismul economiştilor, mai ales că Europa reintroduce măsuri de carantină, ca urmare a valului doi al pandemiei.

„Trimestrul al patrulea din an va fi foarte prost, în condiţiile în care, peste tot în Europa, sunt reintroduse măsuri de carantină. Colegii de la Viena deja anticipează pentru T4 o contracţie în zona euro. Am putea avea, aşadar, în trimestrul acesta (T4) o contracţie, prin urmare o revenire economică nu în «V», ci în «W»“, a comentat Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Ministerul Finanţelor Publice, prin Centrul Naţional de Informaţii Financiare, şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală derulează, în perioada 21 - 22 noiembrie a.c., operaţiuni de modernizare a reţelei de comunicaţii SAN (Storage Area Network), intervenţii ce vor genera, în perioada menţionată, indisponibilitatea serviciilor electronice furnizate prin intermediul portalului www.anaf.ro.

Conform unui comunicat al ANAF, intervenţiile specialiştilor CNIF asupra reţelei informatice vor începe la ora 9:00, în data de sâmbătă, 21 noiembrie, şi vor continua până la ora 9:00 a următoarei zile.

O familie cu doi copii în România are nevoie lunar de 7.278 de lei pentru un trai decent, cu 320 de lei mai mult decât anul trecut. Cea mai mare cheltuială din coşul de consum al unei familii este reprezentată de locuinţă, arată un studiu al Fundaţiei Friedrich Ebert Stiftung despre coşul minim.

Corelaţia cu datele de la Statistică arată că o familie cu doi copii în care ambii părinţi au un salariu mediu pe economie (3.320 de lei net) este sub limita unui trai decent.

„Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii pentru luna septembrie 2020 este de 7.278 lei pe lună, în creştere cu 4,7% faţă de anul trecut. În septembrie 2019, valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru acelaşi tip de gospodărie era de 6.954 lei pe lună, iar în septembrie 2018 era de 6.762 lei“, arată reprezentanţii Fundaţiei Friedrich Ebert Stiftung.

Cea mai mare creştere din coşul minim de consum al unei familii a fost în zona de cheltuieli cu locuinţa, care a crescut cu 8,8% în 2020 faţă de 2019. De asemenea, cheltuielile cu alimentaţia au crescut la un ritm mai alert decât cheltuielile totale în ultimul an.

Pentru o familie de referinţă, formată din doi adulţi şi doi copii, alimentaţia înseamnă lunar un cost de 1.532 de lei. Cheltuielile totale cu locuinţa ajung la peste 2.700 de lei lunar, în vreme ce produsele de uz casnic şi de igienă personală costă 250 de lei lunar. Pentru recreere şi vacanţă, cheltuielile unei familii ar fi de 246 de lei lunar, pentru îngrijirea sănătăţii de 116 lei lunar şi pentru educaţie şi cultură de 574 de lei.

Per total, costurile unui trai decent pentru o familie cu doi copii a crescut cu 320 de lei în septemrbie 2020 faţă de septembrie 2019, adică o creştere de 4,7%.

Poliția Română, alături de agențiile de aplicare a legii din alte 15 state, participă la campania internațională dedicată comercianților on-line ,,Vinde în siguranță”.

Activitatea are ca obiectiv informarea comercianților on-line cu privire la cele mai bune măsuri de siguranță pe care le pot lua, în contextul viitoarelor campanii comerciale.

Black Friday sau Cyber Monday se apropie, iar realizarea cumpărăturilor on-line a devenit din ce în ce mai ușoară, însă trebuie avută în vedere siguranța acestor achiziții.

Pandemia COVID-19 a determinat și mai mulți consumatori să se orienteze spre comerțul on-line. Pentru companii, această tendință aduce atât provocări, cât și oportunități, dar însemnă și un risc mai mare de fraude cărora le pot cădea victime comercianții și cumpărătorii.

Campania din acest an se adresează comercianților care vând on-line - #SellSafe (#VindeÎnSiguranță).

Prin această campanie de conștientizare, lansată astăzi, agențiile de aplicare a legii din 16 țări s-au alăturat Centrului European de Criminalitate Cibernetică (EC3) al Europol și Merchant Risk Council, pentru a împărtăși sfaturi practice cu privire siguranța cumpărăturilor on-line.

Campania se desfășoară sub egida eComm2020 și vizează, în mod special, comercianții on-line, ajutându-i să identifice mai bine fraudele pe platformele lor și să ia măsuri pentru a-și proteja afacerea și clienții împotriva acestor atacuri.

Cu tot entuziasmul clamat electoral de partidul aflat la putere, datele oficiale vin să contrazică sau chiar să infirme optimismul afișat, uneori chiar ostentativ.

Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, în trimestrul III din acest an ţara noastră a avut o scădere economică de 6%, faţă de perioada similară a anului trecut.

În primele 9 luni ale anului, Produsul Intern Brut a scăzut, comparativ cu perioada similară a anului trecut, cu 5,1 % pe seria brută şi cu 4,6% pe seria ajustată sezonier.

Banca Naţională a avertizat că redresarea economiei din trimestrul III, față de trimestrul II, se va întrerupe către sfârşitul acestui an, sau chiar se va inversa pe fondul recrudescenţei pandemiei şi al restricţiilor de mobilitate.

La nivel european, conform raportului Eurostat, România a avut a doua cea mai pronunțată scădere economică din UE, după cea a Spaniei (-8,7%). Marea Britanie înregistrează o recesiune anuală de – 9,6%, dar nu mai este în UE.

Începând de luni, pe toată perioada stării de alertă, angajatorii trebuie să dispună munca la domiciliu sau în regim de telemuncă pentru toate activitățile. Acolo unde specificul activității nu permite acest lucru, salariații trebuie să aibă program individualizat.

Pentru a veni în sprijinul angajatorilor, Inspecția Muncii a publicat un ghid în care explică procedura care trebuie îndeplinită. Stabilirea unui program individualizat de muncă se face prin decizia unilaterală a angajatorului, iar personalul trebuie să fie împărțit în cel puțin două grupe, care să înceapă, respectiv să termine activitatea la o diferență de minim două ore. Inspecția Muncii precizează că în acest caz nu este necesară modificarea vreunei clauze din contractul individual de muncă, și prin urmare nu se transmite nimic în Registrul General de Evidenţă a Salariaților.

În ceea ce privește munca la domiciliu, adică acele situații în care salariatul lucrează exclusiv de acasă, fără să se deplaseze la serviciu nici măcar o zi pe lună, trebuie încheiat un contract de muncă la domiciliu, care se înregistrează în registru. Ghidul conține și instrucțiuni despre modificarea unui contract individual de muncă aflat în derulare într-un contract de muncă la domiciliu.

Când salariatul lucrează cel puțin o zi pe lună de acasă, angajatorul trebuie să adauge contractului individual de muncă aflat în derulare o clauză de telemuncă. Modificarea se înregistrează în Registrul salariaților.
Ghidul publicat de Inspecția Muncii include și precizări despre înregistrarea și transmiterea în registru a încetării clauzei de telemuncă, dar și instrucțiuni despre înregistrarea unui contract nou cu clauză de telemuncă.

Suma plătită până în acest moment pentru şomajul tehnic depăşeşte 7 miliarde de lei, a declarat, joi, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, într-o conferinţă de specialitate.

"Am avut o abordare în această perioadă axată pe continuarea muncii. În mod deliberat nu am vrut să încurajăm creşterea bugetului pentru şomaj, adică pentru cei care şi-ar fi întrerupt contractele de muncă, n-ar mai fi avut activitate şi ar fi mers în şomaj. Am dezvoltat acest sistem de plată pentru şomajul tehnic pentru că acesta înseamnă suspendare temporară a contractului de muncă. Suma de bani plătită până în acest moment (pentru şomajul tehnic - n. r.) depăşeşte 7 miliarde de lei. Nu ne pare rău absolut deloc. Am mizat corect pe disponibilitatea românilor de a munci, pe disponibilitatea oamenilor de a fi ajutaţi temporar până îşi reiau activitatea, pentru că aşa s-a şi întâmplat. E vorba de 1,4 milioane de beneficiari ai şomajului tehnic. Am simţit că acela este momentul", a susţinut Alexandru.

Ministrul Muncii a adăugat că, în perioada stării de urgenţă, 15.000 de persoane au intrat în telemuncă sau au lucrat de acasă.

Tarifele pentru terminarea apelurilor fixe vor scădea începând cu data de 1 noiembrie 2020, iar operatorii din piaţă vor putea aplica un maximum de 0,098 eurocenţi/minut, informează Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).
Noul tarif maximal se va aplica în cazul apelurilor naţionale, apelurilor iniţiate din Spaţiul Economic European (SEE), precum şi în cazul apelurilor iniţiate din reţele din afara SEE, dacă acordurile internaţionale în vigoare nu permit instituirea unui regim diferit de tarifare.

Directiva (UE) 2018/1972 prevede instituirea de tarife maxime de terminare a apelurilor la puncte mobile, respectiv la puncte fixe, unice la nivelul Uniunii Europene (UE), până cel târziu la 31 decembrie 2020.

În acest sens, în perioada 25 august - 22 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat pentru consultare publică proiectul actului de implementare a eurotarifului.