România va avea un număr de minimum şase şi maximum 12 Poli de Inovare Digitală care vor face parte din Reţeaua Europeană de Dezvoltare şi Inovare, dar dezvoltarea acestora va dura ani de zile, a declarat, vineri, secretarul de stat în ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri Liviu Rogojinaru, într-o dezbatere de profil, atrăgând atenția, totodată, că există obstacole multiple în calea digitalizării.

”Obstacolele principale în calea digitalizării sunt multiple, cum ar fi lipsa sau insuficienţa consumatorilor digitali, costurile mari, rezistenţa la schimbare a companiilor şi/sau a consumatorilor. Atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat, introducerea rapidă a digitalizării la toate nivelurile va ajuta România să devină mai competitivă pe plan internaţional şi să-şi îmbunătăţească perspectivele de creştere economică sustenabilă. Pentru aceasta este nevoie în primul rând de conştientizarea publicului în sfera digitală şi de creşterea competenţelor şi abilităţilor digitale, printr-o învăţare continuă", a subliniat el.

Printre cele mai importante beneficii palpabile pe care o companie le poate obţine din transformarea digitală se pot număra: simplificarea, transparenţa, eficienţa. Modelele de afaceri vor suferi transformări radicale sub impactul digitalizării şi al introducerii Inteligenţei Artificiale în medii economice tot mai competitive.

Activitatea centrelor de inovare digitală este fundamentală pentru crearea și menținerea unui ecosistem digital dinamic, care să stimuleze transformarea digitală la nivelul economiei naționale, venind în sprijinul și beneficiul companiilor, cetățenilor și administrației publice.
În Europa, doar una din cinci companii este digitalizată la un nivel înalt. În contextul în care Uniunea Europeană urmărește să devină mai competitivă la nivel global, valorificând oportunitățile tranziției digitale, centrele de inovare digitală vor fi actori principali pentru impulsionarea acestui proces.

----- Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) şi Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA) au organizat, vineri, o videoconferinţă de informare privind rolul centrelor de inovare digitală în implementarea viitorului Program Europa Digitală, intitulat European Digital Innovation Hubs - Boosting the digital transformation process.

Gramul de aur s-a scumpit, miercuri, cu 2,69 de lei (1,05%), până la o cotaţie de 258,8486 de lei, de la 256,1546 lei, cât anunţase marţi Banca Naţională a României (BNR), înregistrând din nou o valoare record.

Pentru moneda europeană, BNR a afişat, miercuri, un curs de 4,8342 lei pentru un euro, mai mare cu 0,07 bani faţă de cotaţia de 4,8335 lei pentru un euro, stabilită în şedinţa anterioară.

În schimb, leul s-a apreciat în raport cu dolarul american, cursul anunţat fiind de 4,1151 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,09%), comparativ cu valoarea de marţi, respectiv 4,1189 lei pentru moneda americană

Tarifele pentru apelurile la puncte fixe vor scădea cu 30%, începând de la 1 noiembrie 2020, până la cel mult 0,098 eurocenţi/minut, a anuntat Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM)

Lista celor 31 de operatori de telefonie fixă cărora li se vor aplica măsurile de reglementare poate fi consultată pe pagina de Internet a ANCOM.

Prevederile Directivei (UE) 2018/1972, intrate în vigoare la data de 20 decembrie 2018, arată că, până cel târziu la 31 decembrie 2020, se vor institui tarife maxime de terminare a apelurilor la puncte mobile, respectiv la puncte fixe, unice la nivelul Uniunii Europene (UE).

Registrul electronic de evidență a zilierilor, disponibil prin aplicația Inspecția Muncii, devine obligatoriu începând de azi Ordinul ministrului muncii, Violeta Alexandru, a fost publicat în Monitorul Oficial. .

Din 25 iulie aplicația Inspecția Muncii va reprezenta singura modalitate legală de înregistrare a activităților prestate de zilieri. Aplicația este pusă la dispoziție gratuit și este disponibilă în funcție de sistemul de operare a dispozitivului mobil, prin accesarea Play Store sau App Store.

Toate informațiile necesare unui utilizator se vor putea obține de pe site-ul Inspecției Muncii, unde sunt disponibile manualul, termenii și condițiile de utilizare a aplicației. Pentru înființarea registrului beneficiarii de lucrări care apelează la zilieri trebuie să obțină numele de utilizator și parola de la Inspectoratul Teritorial de Muncă în a cărui rază teritorială își au sediul. Documentele necesare pot fi transmise prin e-mail, iar utilizatorul care obține parola de acces poate să autorizeze mai multe numere de telefon din care să se poată lucra în aplicație.

Cresterea animalelor a ajuns ”la mila Domnului”, spun tot mai multe voci ale fermierilor autohtoni, amenințați acum și de spectrul falimentelor, pe fondul restricțiilor nenumărate impuse în pandemia de coronavirus.

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) împreună cu Uniunea Crescătorilor de Păsări din Romania (UCPR) solicită Guvernului Romaniei alocarea fondurilor bugetare menite să sprijine sectoarele de creștere a porcinelor și a păsărilor.

Fermierii solicită în regim de urgență alocarea fondurilor bugetare pentru implementarea tuturor actelor normative menite să sprijine sectoarelor de creștere a porcinelor și a păsărilor.

”Criza privind sănătatea publică prin care trece și România afectează aceste sectoare într-o măsură ridicată, punând în pericol funcționarea și chiar existența acestora pe termen scurt și mediu. Suntem într-o situație extrem de dificilă din punct de vedere financiar și epidemiologic” se precizează în scrisoarea apel transmisă de cele două organizații reprezentative Guvernului Orban.

Reprezentanții APCPR și UCPR adăugă că fermierii din sectorul creșterii porcinelor se confruntă cu probleme legate de preț, răspândirea continuă a Pestei Porcine Africane și mulți dintre ei sunt în pragul falimentului sau în faliment, pierderile totale până în acest moment ajungând la 1 miliard de euro, iar, în ceea ce privește sectorul avicol, producția este încă insuficientă, valoarea importurilor este uriașă, iar producția de ouă pentru consum este subdezvoltată.

Pe fondul pandemiei de COVID-19, efectivele de păsări din România s-au redus cu cca 20% până la jumătatea anului 2020 și, dacă circulația materialului biologic avicol va fi din nou restricționată în UE, producția poate scădea chiar și cu 40%. În condițiile actuale, producătorii locali de carne de porc pot asigura doar 30% din necesarul pentru consumul intern, România fiind în situația de a importa restul de 70% pentru a asigura securitatea alimentară a populației, se mai susține prin datele analizei prezentate în scrisoarea citată.

Tinerii fermieri care beneficiază de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020) trebuie să îşi stabilească prin Planul de afaceri o serie de obiective şi să îndeplinească trei precondiţii, denumite obiective operaţionale, informează Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), într-un comunicat lansat zilele acestea în spațiul public.

"Conform celor precizate în Ghidul solicitantului, tinerii fermieri care beneficiază de finanţare prin PNDR trebuie să îşi stabilească prin Planul de afaceri o serie de obiective şi să îndeplinească cele trei precondiţii (numite obiective operaţionale): stabilirea domiciliului, a sediului social al beneficiarului în aceeaşi Unitate Administrativ Teritorială (UAT) precum şi stabilirea locului de muncă în aceeaşi Unitate Administrativ Teritorială (UAT) sau zonă limitrofă a UAT în care este înregistrată exploataţia deţinută de tânărul fermier pentru care obţine finanţare, în termenul de maximum nouă luni de la data semnării Deciziei de finanţare (...) Precizăm că, în cazul nerespectării obiectivelor obligatorii asumate prin Planul de afaceri (de exemplu: producţia estimată a fi comercializată până la acordarea tranşei a doua de sprijin să fie de minim 20% din valoarea primei tranşe de sprijin sau amenajarea unei platforme pentru gunoiul de grajd, dacă este cazul), sumele acordate vor fi recuperate integral, iar cea de-a doua tranşă nu va mai fi acordată", menţionează AFIR.

Potrivit sursei citate, în cazul nerespectării obiectivelor suplimentare, cum ar fi creşterea randamentului şi a productivităţii muncii prin achiziţia de utilaje sau echipamente de irigat sau adaptarea la standardele sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene - modernizarea adăposturilor de animale, sumele acordate vor fi recuperate proporţional cu ponderea obiectivelor nerealizate, iar neîndeplinirea a minimum trei obiective suplimentare conduce la neacordarea celei de-a doua tranşe de sprijin sau recuperarea sprijinului acordat în prima tranşă de plată.

AFIR subliniază faptul că, în cazul în care tânărul fermier nu îndeplineşte precondiţiile enunţate anterior în termenul maxim permis, sprijinul financiar va fi recuperat cu câte 10% din valoarea finanţării primite (50.000/40.000 de euro) pentru fiecare precondiţie neîndeplinită.

Mai mult, dacă una dintre cele trei precondiţii nu sunt realizate până la depunerea dosarului cererii de plată pentru tranşa a doua, sprijinul financiar va fi recuperat integral

Marile companii de tehnologie din România și-au majorat de patru ori afacerile și echipele pe plan local, în ultimii 10 ani, la peste 3 miliarde de euro și 50.000 de angajați, consemnați în 2019, reiese dintr-o analiză realizată de Cushman & Wakefield Echinox, citată de Agerpres.

„Cu o contribuție de 5,5% la formarea PIB-ului României în 2019, sectorul tehnologiei a devenit un pilon important al economiei naționale, dar și al pieței imobiliare, în condițiile în care companiile din această industrie au fost în ultimul deceniu cel mai activ ocupant de birouri atât în București, cât și în celelalte centre universitare din țară, precum Cluj, Timișoara sau Iași, generând, în medie, circa 40% din cerere”, se arată în concluziile cercetării de specialitate.

Analiza evidențiază că stocul de birouri moderne din București și orașele regionale (Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov) se ridică la aproximativ 4 milioane de metri pătrați, găzduind circa 350.000 de angajați din domenii diverse, precum IT, telecom, servicii financiare (bănci - asigurări), servicii profesionale (avocați - consultanți), media etc.

Totodată, cea mai mare parte a angajaților din sectorul it au fost identificați în București (46%), Cluj (12%), Timișoara (9%) și Iași (6%).

În lunile martie – mai 2020, sectorul local al berii a înregistrat o scădere de peste 10 procente față de aceeași perioadă a anului anterior, anunță Asociația Berarii României. În același timp, mai ales pe fondul închiderii restaurantelor și redeschiderea târzie a teraselor, preferința consumatorilor de bere pentru ambalaje de unică folosință a crescut cu o treime, în timp ce sticla reutilizabilă a cunoscut o scădere de 45%.

La nivelul primelor 5 luni din an, comparativ cu ianuarie – mai 2019, trendul descendent al sticlei reutilizabile este și mai accentuat (-45%) în raport cu sticla de unică folosință, care a crescut cu 36%.

Totodată, faptul că barurile și restaurantele și-au oprit activitatea timp de 2 luni și jumătate, a dus și la închiderea liniilor de bere la draft. Chiar dacă începând cu 1 iunie terasele s-au redeschis, reluarea comercializării berii draft se petrece treptat, în concordanță cu măsurile de redeschidere etapizată a locațiilor Horeca. Scăderea importantă înregistrată de segmentul Keg din primele luni va marca întregul an 2020

Asociația Berarii României reprezintă șase dintre cei mai importanți producători de bere din România. Împreună, acești producători furnizează 85% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociație fac parte și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: SOUFFLET MALȚ ROMÂNIA și ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR DE HAMEI DIN ROMÂNIA.

România se află pe unul din ultimele locuri ale clasamentului UE în ceea ce priveşte percepţia asupra independenţei judecătorilor şi instanţelor, potrivit unui Eurobarometru dat publicităţii vineri, cu prilejul publicării Tabloului de bord al justiţiei pe 2020, o situaţie mai îngrijorătoare din acest punct de vedere având doar Bulgaria, Polonia, Italia, Slovacia şi Croaţia, potrivit Agerpres.

O proporţie de 45% dintre români au o părere destul de proastă şi foarte proastă despre independenţa judecătorilor şi a tribunalelor.

La nivelul UE-28, adică inclusiv Marea Britanie, acest procent este de 33%, iar proporţia creşte la 68% în rândul croaţilor, a căror ţară se află pe ultimul loc în acest sondaj.

În același timp, doar 37% dintre români au o părere bună şi destul de bună despre independenţa judecătorilor şi tribunalelor, în scădere cu 3% faţă de 2019.

Asta în timp ce la nivelul UE această proporţie este de 56%, la fel ca anul trecut.

Amestecul sau presiunile din partea intereselor economice şi ale altor interese specifice contează foarte mult în această percepţie negativă, potrivit unui procent de 44% dintre respondenţii din România, în timp ce faptul că statutul judecătorilor nu le garantează independenţa este la fel de important pentru 21% dintre respondenţi.

În ceea ce priveşte motivele pentru această lipsă de independenţă, români au spus în proporţie de 49% că amestecul sau presiunile din partea guvernului sau politicienilor contează foarte mult, în timp ce 27% au spus că acestea contează într-o oarecare măsură.

În total, două cincimi dintre statele UE au înregistrat scăderi ale gradului de încredere în independenţa sistemului judiciar. Danemarca este primul loc al acestui top, în condiţiile în care 86% din populaţie sa are o percepţie bună şi foarte bună asupra independenţei justiţiei.

Veniturile totale medii lunare ale unei gospodării din România, în termeni nominali, au fost de 5.119 lei în primul trimestru al acestui an, din care cheltuielile au fost, în medie, de 4.269 de lei, după cum arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate vineri.

Veniturile realizate s-au compus din venituri băneşti, în valoare de 4.710 lei lunar pe gospodărie (1.830 lei/persoană) si venituri în natură, de 409 lei lunar pe fiecare gospodărie (159 lei/persoană).

În acest context, salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (67,8% din veniturile totale ale gospodăriilor).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au mai contribuit veniturile din prestaţii sociale (18,9%), veniturile din agricultură (1,3%), veniturile din activităţi neagricole independente (1,8%), cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,3%) precum şi veniturile în natură (8,0%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,7%).

Datele INS relevă faptul că principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt:

consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei, de doar 0,3%.

Mediul de rezidenţă determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul I din acest an, în medie, 34,1% din consumul gospodăriilor.