Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță lansarea, în data de 30 iunie 2020, a sesiunii de depunere a proiectelor în cadrul submăsurii 9.1a - „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”, cu o alocare de totală de 1.985.644 euro.

Obiectivele finanțărilor vizează îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor pomicole, o mai bună integrare pe piață a producătorilor primari, creșterea veniturilor producătorilor prin comercializarea în comun a producției, crearea și promovarea lanțurilor scurte, precum și respectarea standardelor comunitare de mediu si climă, siguranță alimentară etc.

Beneficiarii sunt grupurile de producători din sectorul pomicol, care se încadrează în definiția IMM-urilor și care au fost recunoscute oficial de către autoritatea competentă înainte de solicitarea sprijinului, dar după 1 ianuarie 2014. Alocarea va fi destinată cheltuielilor rezultate din înființarea și funcționarea grupurilor de producători din sectorul pomicol, prevăzute în planul de afaceri necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

Sprijinul public nerambursabil acordat este de 100% din cuantumul sprijinului şi nu poate să depăşească 10% din valoarea producţiei comercializate în primii 5 ani şi suma maximă de 100.000 euro/an.

De la 1 iulie România va avea piață liberă de gaze naturale. Guvernul a stabilit mai multe reglementări în domeniu și a urmat mai multe etape, pentru a putea anunța oficial această liberalizare, susținând că scăderile se vor reflecta în preț și facturi.

Astfel, începând cu data de 1 iunie, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie a pus la punct un program de vânzare pe piața centralizată a gazelor de către cei doi mari producători nationali. Acest program se numeşte generic "Gas Program Release". Totodată, s-a legiferat ca, prin acest program, o cantitate de 40% din producţia totală a celor doi producători, din care se scade consumul tehnologic şi consumul propriu, va fi ofertată la un preţ aliniat la preţul european, la preţ de referinţă al Bursei de la Viena, de unde se pleacă licitaţia. S-a legat în acest fel piața locală de piața europeană, la un preț de referință european, pentru vânzarea obligatorie a 40% din producție

De asemenea, furnizorii trebuie să cumpere pentru clienții casnici, cu minimizarea costurilor, transparent, din această piață liberă, prin acest "Gas Program Release", cantitatea de gaze pe care trebuie să o oferteze clienților casnici.

În același timp, ca urmare și a ”experiențelor”acumulate în pandemie, s-a înlăturat bariera administrativă prin care un furnizor de gaze naturale nu putea vinde decât acolo unde avea un punct fizic de lucru. S-a permis, astfel furnizorilor să vândă oriunde în ţară doar dacă au un punct virtual de informare a clienţilor. Obligatoriu, în acest punct virtual de informare, trebuie să primească reclamaţii, sesizări, să le rezolve şi, de asemenea, trebuie să facă informare cu privire la preţul mediu de achiziţie al gazelor naturale pentru fiecare categorie de client în parte, atât pentru clientul casnic, cât şi pentru cel industrial. Scopul declarat este transparenta, atât a procesului de achiziție al gazelor naturale, cât și al procesului de vânzare al gazelor naturale.

Din 2021, piața reglementată de înmagazinare a gazelor se va transforma și ea într-o piață liberă, iar specialiștii platiti de Guvern dau asigurări că va exista o scădere a prețului ce se va vedea în facturile următoare.

O ultimă modificare făcută în legislația existentă a fost cu privire la punerea în acord a Legii Offshore (legea de extracție a gazelor din Marea Neagră – n.a.), cu Legea energiei electrice și a gazelor naturale, având aceeași obligativitate ca cei care extrag gazele din Marea Neagră să comercializeze un procent de 40% din gaze pe piața centralizată (nu 50%, cât era până acum și doar acolo unde aveau un punct fizic de lucru ), prin programul "Gas Program Release".

Începând de luna aceasta și până la mijlocul lunii august 2020, pot fi depuse cererile de finanțare în cadrul apelurilor aferente Programului Operațional Regional,

Axa prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic:

POR 1.1.A

Solicitanți eligibili: Entități de inovare şi transfer tehnologic autorizate provizoriu/acreditate sau care urmează a fi autorizate provizoriu/acreditate.

Alocarea prezentului apel de proiecte este echivalentul în lei a 27,656 milioane euro.

Pentru proiectele care cuprind doar componenta aferentă ajutorului de stat regional sau ambele componente valoarea finanțării nerambursabile acordate este de minimum 75.000 euro, și maximum de 3 milioane euro, iar pentru proiectele care cuprind doar componenta de minimis, valoarea finanțării nerambursabile acordate este de minimum 75.000 euro și și maximum de 200.000 euro.

POR 1.1.B

Solicitanți eligibili: Pot depune proiecte asocierile constituite în vedea vederea creării parcurilor științifice și tehnologic (conform prevederilor legale în vigoare).

Alocarea apelului este de 19.554.929 euro, iar valoarea finanțării nerambursabile acordate este de minimum 75.000 euro și maximum valoarea alocării regională pentru prezentul apel/fiecare regiune de dezvoltare în parte; Pentru componenta de minimis din cadrul proiectului, valoarea finanțării nerambursabile acordate este de minimum 75.000 euro și și maximum de 200.000 euro.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că noţiunea de poliţist din Codul penal se referă şi la poliţistul local.

Procurorii susţin că dispoziţiile art. 257 alin.4 nu fac nicio distincţie între poliţistul local şi poliţistul din cadrul MAI, iar prin forma agravantă prevăzută la acest articol se urmăreşte pedepsirea mai aspră a celor care înţeleg să ultragieze o persoană învestită cu exercitarea funcţiei publice.

Parchetul mai consideră că şi în cazul poliţiştilor locali trebuie aplicată protecţia specială pe care legea penală o oferă poliţiştilor din MAI.

Decizia Instanţei supreme este că noţiunea de poliţist din Codul penal are în vedere şi persoana care exercită funcţia de poliţist local.

Societatea Națională de Medicina Familiei, Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie și Uniunea patronatelor Independente din Medicina de Familie au înaintat Casei Naționale de Asigurări de Sănătate prin care solicită ca și profesioniștii din medicina primară să acceadă la facilitățile financiare guvernamentale și la fondurile europene.

Liderii acestor organizații au cerut completarea Ordonanței de Urgență nr. 43/2020 în așa fel încât stimulentul de risc să poată fi acordat atât din fondul de salarii al unităţii angajatoare cât şi din venitul furnizorului de servicii medicale in cazul furnizorilor organizaţi conform O.G. nr. 124/1998, prin transferuri din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sau, după caz, de la bugetul de stat, potrivit solicitării.

Astfel, în urma modificării de acest stimulant de risc vor beneficia și medicii titulari ai cabinetelor medicale de Medicina familiei organizate conform Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998, asigurându-se absorbţia fondurilor europene din POCU.

Ministerul Justiţiei (MJ) a pus în dezbatere publică, luni, un proiect de lege prin care se doreşte provizoriu stabilirea la 2 ani a duratei cursurilor auditorilor de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii (INM) în anii 2020 şi 2021, pentru asigurarea resurselor umane - judecători şi procurori.

Potrivit proiectului de lege publicat pe pagina de internet a MJ, prin respectivul act cu caracter temporar se propune reglementarea, în anii 2020 şi 2021, în raport cu dispozitivul şi considerentele deciziei Curţii Constituţionale 121/2020, a aspectelor esenţiale referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură, a concursului de admitere la INM, formarea profesională iniţială şi examenul de absolvire a Institutului pentru auditorii de justiţie admişi la INM, precum şi stagiul şi examenul de capacitate ale acestora.

Raportul Eurostat referitor la situația din sectorul construcțiilor în UE în luna aprilie 2020 arată că România a avut cea mai mare creștere anuală din UE .

Construcțiile în România a au înregistrat o creştere cu 12,2% în aprilie 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019. Potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat, în UE lucrările de construcții au înregistrat o scădere de 24 la sută, în timp ce în țările din Grupul Euro declinul anual a fost și mai mare, de 28,4 la sută în aprilie.

Eurostat arată că singurele state membre UE în care lucrările de construcţii au crescut în luna aprilie a acestui an, comparativ cu luna aprilie a anului trecut, sunt România (12,2%), Germania (0,9%) şi Finlanda (0,8%).

Sectorul construcțiilor a însemnat 4 la sută din PIB-ul României și a contribuit cu 0,8 la sută la creșterea economică din primul trimestru al acestui an, care a fost de 2,4 la sută

Aproape jumătate dintre dosarele penale deschise împotriva celor care nu au respectat izolarea și carantina au fost clasate. Românii amendați vor primi banii înapoi.

Potrivit datelor făcute publice de către Parchetul General, procurorii au deschis 617 dosare de la începutul pandemiei împotriva persoanelor care au încălcat masurile de izolare și carantină, potrivit Parchetului General.

408 dintre acestea au fost pentru zădărnicirea combaterii bolilor și 204 pentru fals în declarații. Doar în 51 de cazuri s-a început urmărirea penală ”in personam” față de 66 de inculpați.

Până acum, doar 16 dosare au fost trimise în judecată, iar 5 prin acorduri de recunoaștere a vinovăției. 270 de cazuri, adică aproape jumătate, au fost clasate.

Curtea Constituțională a decis că ordonanța de urgentă prin care a fost majorat cunatumul amenzilor din timpul stării de urgență încalcă legea fundamentală.

Zilele trecute, Senatul a adoptat o propunere legislativă pentru anularea sancțiunilor date în acea perioadă și restituirea banilor celor care le-au plătit.

Deficitul cronic de personal auxiliar, situaţia sediilor improprii şi subfinanţarea din perspectiva dotărilor materiale şi a infrastructurii IT, sunt câteva dintre problemele cu care se confruntă în acest moment instanțele judecătorești din România.

Potrivit unui comunicat al CSM dat publicității de AGERPRES, la ultima întâlnire dintre reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii cu ministrul Justiţiei şi ministrul Finanţelor Publice, oficialii Guvernului au aflat despre "nevoile acute", din teritoriu, ale instanțelor.

Cu această ocazie a fost semnalată și necesitatea alocării posturilor de specialişti psihologi care vor fi cooptaţi în cadrul proiectului "CPCI - Creşterea performanţei şi calităţii instituţionale prin îmbunătăţirea sistemului de evaluare şi asistenţă psihologică la nivelul sistemului judiciar", coordonat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Dragoș Petrescu, președintele Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA), a făcut declarații privind dificultățile pe care industria le-a întâlnit în timpul pandemiei și oportunitățile viitoare pentru redresarea acesteia.

Pentru micii antreprenori, start-up-uri sau IMM-uri „au fost identificate, alături de Ministerul Economiei, 350 de milioane de euro care vor fi distribuite către sectorul HORECA, transport internațional și industria de spectacole în următoarea lună”, a precizat Petrescu în cadrul unui eveniment recent organizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, pentru reprezentanții acestui domeniu economic crunt lovit de efectele restricțiilor impuse cu ocazia pandemiei.

Acordarea granturilor se va face, conform acestuia, în funcție de numărul de angajați și cifra de afaceri din 2019, iar acestea vor fi distribuite către mii de antreprenori. Granturile vor putea fi folosite pentru plata chiriilor, taxelor, materiilor prime, furnizorilor.