Un autoturism în care se aflau mai multe colete cu ţigări de contrabandă a fost implicat, vineri, într-un incident la frontieră, autovehiculul neoprind la semnalele poliţiştilor şi apoi a acroşat o autospecială a Poliţiei de Frontieră, răsturnându-se ulterior după o urmărire în trafic. Potrivit unui comunicat de presă transmis de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF), la nivelul Sectorului Poliţiei de Frontieră Brodina, judeţul Suceava, s-a declanşat o acţiune pe linia prevenirii şi combaterii contrabandei cu ţigări, astfel, în jurul orei 7,20, pe drumul judeţean 209G, o patrulă a poliţiştilor de frontieră aflată în misiune efectuând semnalele regulamentare pentru oprirea unui autoturism înmatriculat în România. "Şoferul autovehiculului a ignorat semnalele poliţiştilor de frontieră, nu a oprit, acroşând uşor autospeciala Poliţiei de Frontieră. Drept urmare, s-a pornit în urmărirea maşinii, iar pe raza localităţii Laura, şoferul a pierdut controlul volanului, a intrat cu maşina într-un cap de pod şi autovehiculul s-a răsturnat. Întrucât conducatorul auto s-a lovit la cap, poliţiştii de frontieră au solicitat o ambulanţă care s-a prezentat la faţa locului, însă şoferul, un cetăţean român în vârstă de 62 de ani, a refuzat să meargă la spital, spunând că se simte bine. Ulterior, pe timpul verificărilor la faţa locului, şoferul a spus că nu se simte bine, fapt pentru care a fost chemată din nou ambulanţa, de data aceasta fiind transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate. În interiorul autoturismului au fost observate mai multe colete cu ţigări, iar la faţa locului s-a prezentat şi un echipaj din cadrul Poliţiei Oraşului Vicovu de Sus", precizează comunicatul IGPF.

Bucureşti, 20 oct /Agerpres/ - Poliţistii au aplicat, în ultimele 24 de ore, 2.343 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de aproape 400.000 de lei, în urma a 100.215 verificări cu privire la respectarea măsurilor şi interdicţiilor impuse pentru prevenirea pandemiei de COVID-19. "În urma activităţilor derulate, au fost constatate patru infracţiuni de zădărnicirea combaterii bolilor, fiind întocmite patru dosare penale", informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) transmis, miercuri, AGERPRES. Poliţişti, împreună cu jandarmi, poliţişti de frontieră, cadre ISU, poliţişti locali, reprezentanţi ai ANSVSA, ANPC, Ministerului Sănătaţii, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerului Transporturilor şi ai autorităţilor publice locale, au desfăşurat 509 acţiuni de verificare a modului în care se respectă măsurile de protecţie sanitară la nivel naţional. "În continuare, principalul obiectiv al acţiunilor Poliţiei Române în contextul pandemiei vizează protejarea sănătăţii românilor. Poliţiştii se afla permanent la datorie şi vor interveni cu fermitate în toate situaţiile în care legea este încălcată", arată sursa citată. IGPR recomandă tuturor cetăţenilor să păstreze distanţarea fizică, să poarte masca de protecţie şi să nu se expună la riscuri.

Poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ultimele 24 de ore, 2.550 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 487.600 de lei, ca urmare a încălcării prevederilor Legii 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, a informat, marţi, Grupul de Comunicare Strategică. De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, a fost întocmit un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor. Încălcările normelor de protecţie sanitară se pot sesiza la TELVERDE 0800.800.165, operaţionalizat de Ministerul de Interne, apelurile fiind preluate de un dispecerat în sistem integrat şi repartizate structurilor teritoriale pentru verificare, precizează GCS.

Ministrul interimar al Afacerilor Interne, Lucian Bode, a informat luni că, la finalul săptămânii trecute, au fost întocmite şapte dosare penale şi s-au aplicat amenzi în valoare totală de peste 1,5 milioane de lei în cadrul acţiunilor desfăşurate de poliţişti pentru prevenirea răspândirii virusului SARS-CoV-2. "315.000 de persoane verificate la acest sfârşit de săptămână. Peste 8.000 de operatori economici verificaţi. S-au aplicat peste 9.000 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1,5 milioane de lei, şi s-au întocmit şapte dosare penale, constatându-se şapte infracţiuni. O activitate foarte, foarte consistentă, în special în zona Bucureşti-Ilfov, dar şi la nivel naţional. Într-o incidenţă de peste 16 la mie, cum suntem în Bucureşti, noi am decis să nu venim cu noi restricţii, ci să încercăm cât mai multe acţiuni de prevenire a răspândirii acestei pandemii", a declarat Lucian Bode, la sediul MAI. Conform IGPR, în perioada 14 - 17 octombrie, la nivel naţional, poliţiştii au intensificat acţiunile de informare, prevenire şi combatere a răspândirii pandemiei de COVID-19. Astfel, în această perioadă, au fost organizate 2.223 de acţiuni în teren, în special în locuri aglomerate, la agenţi economici şi în mijloacele de transport în comun. Poliţistii au acţionat împreună cu jandarmi, poliţisti de frontieră, cadre ISU, poliţisti locali, reprezentanţi ai ANSVSA, ANPC, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerului Transporturilor şi ai autorităţilor publice locale, pentru protejarea sănătaţii publice.

Un bărbat urmărit naţional, care a fost condamnat pentru vătămare corporală din culpă şi lovire sau alte violenţe, a fost împuşcat, sâmbătă, de poliţiştii care l-au depistat şi l-au urmărit pentru a-l prinde, informează Poliţia Prahova. Potrivit sursei citate, bărbatul, în vârstă de 21 de ani, a fost observat de poliţiştii Postului de Poliţie Berceni în zona de domiciliu şi a încercat să fugă de oamenii legii. Poliţistii au pornit în urmărirea tânărului, iar după somarea legală şi executarea unui foc de avertizare în plan vertical, au tras mai multe focuri de armă în direcţia în care fugea bărbatul, reuşindu-se prinderea acestuia. "După prindere, s-a constatat faptul că bărbatul prezintă o plagă prin împuşcare, motiv pentru care a primit îngrijiri medicale, în prezent aflându-se în afara oricărui pericol", a precizat sursa citată. În afara oricărui pericol vorbind despre sănătatea lui, cât priveşte pedeapsa care îl aşteaptă...

Fostul preşedinte ANAF Sorin Blejnar a fost eliberat din închisoare, după ce Tribunalul Ilfov a admis contestaţia acestuia împotriva sentinţei pronunţate în 26 august 2021 la Judecătoria Sectorului 4. Soluţia pe scurt: În baza art. 425 ind. 1 alin. 7 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală admite contestaţia formulată de contestatorul – petent BLEJNAR SORIN împotriva sentinţei penale nr. 2069 din data de 26.08.2021 pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în dosarul penal nr. 18056/4/2021. Desfiinţează sentinţa atacată şi, rejudecând cauza: În temeiul art. 587 alin. 1 Cpp raportat la art. 59 C.pen.1969 şi cu aplicarea art. 5 NCP admite cererea de liberare condiţionată formulată de petentul – condamnat BLEJNAR SORIN. Dispune liberarea condiţionată a petentului – condamnat de sub puterea MEPI nr. 5845/2019 emis de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală în baza sentinţei penale nr. 2163/2018. Pune în vedere petentului dispoziţiile art. 61 din Vechiul Cod Penal privind revocarea liberării condiţionate. În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică, azi 15.10.2021. În iulie 2019, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat definitiv pe Blejnar la 5 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. Iniţial, Blejnar a fost condamnat la 6 ani închisoare de Tribunalul Bucureşti în octombrie 2018, însă Curtea de Apel Bucureşti i-a redus pedeapsa la 5 ani închisoare. Să nu vă supăraţi pe mine, numai că pe ăştia de la ANAF am  o ură deosebită, nu de alta, dar m-au găsit cu datorii din 2008, care nu-mi aparţineau, le-am plătit, după care m-au găsit cu alte datorii din 2014, după care m-au mai găsit şi cu datorii la zi. Aşa că nu mă mai miră că a fost elibert din închisoare Sorin Blejnar!

DNA începe urmărirea penală împotriva a doi politicieni PNL care au încercat coruperea unui deputat AUR, pentru a-l convinge să nu participe la votul moţiunii de cenzură împotriva Guvernului Cîţu. Este vorba de deputatul PNL Cosmin Şandru şi de directorului STB Timişoara, Florin Bitea, de asemenea membru PNL, cercetaţi acum pentru dare de mită. DNA anunţă că în ordonanţa procurorilor se arată că, în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
 „La data de 01 octombrie 2021, în contextul în care urma să fie dezbătută şi supusă la vot moţiunea de cenzură iniţiată pentru retragerea încrederii acordate Guvernului României, suspecţii Şandru Cosmin şi Bitea Nicolae-Florin i-ar fi promis unei persoane, deputat în Parlamentul României, numirea unor apropiaţi în posturi de conducere a unor instituţii publice. Pentru a beneficia de această „favoare”, persoanei respective i s-a cerut să absenteze de la şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, din data de 05 octombrie 2021, în care urma să fie dezbătută şi supusă la vot moţiunea menţionată mai sus”. La vremea respectivă, liderul AUR a prezentat înregistrarea făcută de deputatul Ciprian Stoica, căruia cei doi membri ai PNL i-au făcut oferta. “Cei de la PNL au încercat să ne cumpere la bucată, au încercat să ne mituiască şi am făcut un drum până la DNA. Prima chestiune pe care o avem de făcut este să anunţăm organele competente şi vreau să facem cunoscut românilor toată schema prin care Florin Cîţu şi-a pus parlamentarii să ne ofere mită: funcţii în deconcentrate pentru apropiaţi”, declara la vremea respectivă George Simion.

Guvernul declanşează procedura de desemnare a celor trei candidaţi în numele României pentru funcţia de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, persoanele interesate putând să-şi depună candidatura până la data de 30 noiembrie. Potrivit unui anunţ al Ministerului Justiţiei, la data de 17 decembrie 2022, în temeiul art. 23 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (în continuare Convenţia), încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, intrată în vigoare la 3 septembrie 1953 şi ratificată de România prin Legea 30/1994 (publicată în M.Of. 135 din 31 mai 1994), va înceta mandatul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului a judecătorului ales în numele României. "În acest context, România este invitată să transmită Adunării Parlamentare a Consiliului Europei o listă cu 3 propuneri pentru postul vacant de judecător până la data de 5 mai 2022", precizează sursa citată. Potrivit articolelor 20 şi 22 din Convenţie, Curtea se compune dintr-un număr de judecători egal cu cel al Înaltelor Părţi Contractante, aleşi de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în numele fiecărei Părţi Contractante, cu majoritatea voturilor exprimate, de pe o listă de trei candidaţi prezentată de Înalta Parte Contractantă, pentru un mandat unic de 9 ani. Pe durata mandatului lor, judecătorii nu pot exercita nicio activitate incompatibilă cu cerinţele de independenţă, imparţialitate sau disponibilitate impuse de activitatea cu caracter permanent ce va fi desfăşurată în cadrul CEDO.

Un craiovean acuzat de ANAF că nu poate justifica peste 1,8 milioane de lei a încercat să scape de acuzaţii spunând că a obţinut din „evenimente de familie” suma de 700.000 de lei, iar restul din împrumuturi. În final, instanţa a stabilit că suma pretinsă a fi obţinută din cununie, nuntă şi botez nu poate fi justificată. Considerat persoană cu risc fiscal după ce şi-a împrumutat propria firmă cu suma de peste 1,8 milioane de lei, un bărbat din Craiova a fost supus unui control al Fiscului în urma căruia s-a stabilit că o sumă de peste un milion de lei nu poate fi justificată. Concret, cu ocazia controlului la care a fost supus de ANAF, craioveanul a declarat că a obţinut suma de 700.000 de lei din evenimente de familie (cununie – 150.000 lei, botez – 200.000 lei, nuntă - 350.000 lei), 650.000 de lei a împrumutat, în trei tranşe de 200.000, 250.000 şi 200.000 de la mama sa, 280.000 de la tatăl său şi 315.000 de lei de la naş. Craioveanul a arătat în proces că ANAF a refuzat să ţină cont că evenimentele familiale din care a obţinut 700.000 de lei erau deţinute de fostul concubin al mamei sale şi astfel „nu au fost păstrate documente justificative pentru achiziţia produselor servite”. „Lipsa acestor documente nu poate atrage de plano fictivitatea sumei pe care a obţinut-o în urma celor trei evenimente, date fiind considerentele pe care le-a expus mai sus”, a mai arătat reclamantul în procesul cu ANAF. În privinţa împrumuturilor de 650.000 de lei luate de la mama sa, organele fiscale au considerat că acestea sunt fictive. Bărbatul s-a apărat susţinând că, cu şapte ani înainte de a-l împrumuta, mama sa a accesat credite bancare în valoare de 447.000 de euro şi avea de unde să îl împrumute.

Ziua oraşului Oradea, 12 octombrie, va fi marcată, marţi, în reţeaua Oradea Heritage, adică în toate obiectivele turistice ale municipiului aflate în administrarea Fundaţiei de Promovare a Monumentelor, prin intrarea gratuită a tuturor vizitatorilor. Potrivit unui comunicat transmis de Primăria Oradea, este vorba despre Casa Darvas - La Roche (Muzeul Art Nouveau), Turnul Primăriei, Sinagoga Neologa Sion şi Sinagoga Ortodoxă Aachvas Rein. Dupa doi ani în care a fost închis ca urmare a lucrărilor de reabilitare, Turnul Primăriei îşi deschide porţile, marţi, începând cu ora 10.00. Cu această ocazie, va fi prezentată o expoziţie cu obiective organizată de Oradea Heritage în parteneriat cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Crişana". Totodată, simezele Turnului Primăriei vor prezenta imagini foto în cadrul expozitiei "Oradea fermecătoare", organizată în parteneriat cu clubul Expo Foto Art. De la ora 14.00, la Sinagoga Sion are loc vernisajul expoziţiei de fotografii memorabile din arhiva Agenţiei naţionale de presă AGERPRES, fotografii care ilustrează oraşul Oradea de-a lungul anilor. La eveniment va fi prezentă şi doamna Claudia Nicolae, directorul general al agenţiei.