Două niveluri ale parcării supraetajate din fața terminalului Sosiri al Aeroportul Internațional Henri Coandă vor fi închise temporar începând de joi, 23 aprilie, ca urmare a unor lucrări de modernizare și consolidare, a anunțat Compania Națională Aeroporturi București.

Potrivit CNAB, parcarea, construită în 2003, prezintă degradări semnificative la nivel structural și al finisajelor, inclusiv din cauza infiltrațiilor. Lucrările, estimate să dureze aproximativ 10 luni, vor include consolidarea fundațiilor, montarea de cadre metalice cu amortizori, refacerea hidroizolațiilor și a instalațiilor electrice, precum și înlocuirea elementelor de fațadă.

În prima etapă a proiectului, vor fi închise cele două niveluri superioare ale parcării, iar pasagerii vor putea utiliza doar zona de la parter. Reprezentanții companiei recomandă utilizarea parcării din proximitatea terminalului Plecări, în contextul reducerii numărului de locuri disponibile.

Lucrările vor aduce și modificări în ceea ce privește accesul la aeroport. Începând de joi, ora 00:00, zona de preluare pentru serviciile de ride-sharing va fi relocată la terminalul Plecări. De asemenea, autobuzele liniilor 100 și 442 nu vor mai opri la Sosiri, urmând să utilizeze exclusiv stația comună de la Plecări până la finalizarea intervențiilor. Stația de taxi rămâne în fața terminalului Sosiri.

Aeroportul dispune în prezent de 2.226 de locuri de parcare, iar închiderea celor două niveluri va reduce capacitatea cu aproximativ 400 de locuri. CNAB a precizat că, pentru suplimentarea capacității, o nouă parcare cu 1.019 locuri, dispusă pe patru niveluri, urmează să fie dată în folosință până la finalul anului.

Europarlamentarul Victor Negrescu a declarat că fondurile europene reprezintă pilonul central al investițiilor publice din România, subliniind că „aproape 9 din 10 investiții publice implică bani europeni”, iar peste 55% sunt realizate direct din aceste surse.

Potrivit acestuia, deciziile luate la nivelul Uniunii Europene au un impact direct asupra dezvoltării țării, de la infrastructură până la economie și oportunități pentru cetățeni. Negrescu a evidențiat necesitatea unei coaliții pro-europene care să depășească logica opoziției față de curentele extremiste și să se concentreze pe construcția unei Românii dezvoltate în cadrul european.
Europarlamentarul a prezentat o serie de rezultate obținute cu sprijinul fondurilor europene, în colaborare cu guvernul și eurodeputații social-democrați. Printre acestea se numără alocarea a aproximativ 4 miliarde de lei pentru sprijinirea a 450.000 de persoane vulnerabile, investiții în sistemul sanitar prin construirea a 17 spitale noi din fonduri europene și PNRR, precum și deblocarea unor plăți semnificative în sectorul energetic, depășind un miliard de euro.

În domeniul transporturilor, acesta a menționat un buget record de 8,4 miliarde de euro pentru investiții, în timp ce în agricultură sunt direcționate circa 2 miliarde de euro pentru dezvoltarea capacităților de procesare. De asemenea, au fost raportate progrese în justiție, conform raportului anual privind statul de drept al Comisiei Europene.
Negrescu a atras însă atenția asupra întârzierilor în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), afirmând că România a pierdut deja o parte din fondurile alocate și că este nevoie de o abordare mai eficientă și aliniată cu direcțiile europene privind competitivitatea.

În acest context, europarlamentarul a subliniat importanța viitorului buget european, pledând pentru reducerea birocrației, creșterea transparenței și facilitarea accesului la finanțare, fără a pune presiune suplimentară pe cetățeni.
Printre prioritățile României la nivel european, acesta a enumerat menținerea unei politici de coeziune puternice, modernizarea agriculturii și stimularea investițiilor în sectoare competitive precum IT-ul, industria și producția.
Totodată, Negrescu a evidențiat necesitatea susținerii unor obiective strategice, precum dezvoltarea unui hub european de securitate maritimă la Marea Neagră și consolidarea Centrului European de Securitate Cibernetică din București.
„România are nevoie de o poziție de țară clară și coerentă. În final, fiecare stat negociază, iar detaliile vor face diferența”, a concluzionat europarlamentarul.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că nu și-a pregătit demisia și că o eventuală retragere din guvern va fi decisă în urma consultărilor interne din cadrul Partidul Social Democrat (PSD).

Într-o intervenție telefonică la Digi24, oficialul a caracterizat tensiunile din coaliția de guvernare drept un „exercițiu democratic”, respingând ideea că acestea ar putea genera o criză politică. „Nu aș vrea să ajungem în paradoxul în care democrația devine un pericol pentru stat”, a afirmat acesta.

Ministrul a subliniat că deciziile din PSD sunt rezultatul unui proces democratic intern, nu al unor hotărâri arbitrare, și a sugerat că partidul nu a fost tratat ca un partener egal în coaliție. „O coaliție politică se construiește pe acord de voințe, pe respect și pe posibilitatea ca fiecare membru să-și valorifice programul”, a spus Marinescu.
Întrebat despre posibilitatea unei ieșiri de la guvernare sau despre o eventuală schimbare la nivelul conducerii executivului, inclusiv în ceea ce îl privește pe premierul Ilie Bolojan, ministrul a evitat un răspuns direct, invocând poziția deja exprimată de conducerea partidului.

În ceea ce privește demisia sa, Marinescu a precizat că nu există o decizie în acest moment și că așteaptă rezultatul discuțiilor politice. „Scrierea unei demisii nu necesită zile întregi. Este un exercițiu simplu care, dacă va fi cazul, ține de opțiunile democratice”, a declarat acesta.

Referitor la adoptarea unor eventuale reforme prin ordonanță de urgență, ministrul Justiției a atras atenția asupra limitelor constituționale și legale. „Trebuie evitată atingerea unor valori fundamentale. În unele cazuri este nevoie de lege, nu de ordonanță”, a subliniat Marinescu.

Premierul Ilie Bolojan a declarat marți că relația instituțională cu președintele Nicușor Dan s-a bazat pe cooperare și responsabilitate, subliniind că parteneriatul dintre Palatul Victoria și Cotroceni a funcționat eficient în perioada mandatului său.

Șeful Guvernului a evidențiat că dialogul constant și coordonarea între cele două instituții sunt esențiale pentru reprezentarea României pe plan extern, în special în relația cu Comisia Europeană și în domeniul apărării.

„Am avut o colaborare bună cu președintele Nicușor Dan în această perioadă. Ca oameni responsabili, înțelegem că pentru a obține rezultate maxime în plan extern, echipele de la Cotroceni și de la Palatul Victoria trebuie să lucreze împreună”, a afirmat Ilie Bolojan.

Întrebat dacă îl mai consideră pe șeful statului un partener, Ilie Bolojan a răspuns fără echivoc: „În mod evident, da”, reafirmând caracterul corect al colaborării dintre cei doi lideri.

Consiliul Județean Galați anunță că peste 6.000 de persoane au vizitat, în primul weekend de la deschidere, zona de agrement Bob & Bike Adrenalina Gârboavele, un proiect descris drept unic în România prin facilitățile oferite.

Potrivit autorităților județene, în perioada 16–19 aprilie, vizitatori din județul Galați, dar și din zonele învecinate, au participat la activitățile din complexul de agrement situat în Pădurea Gârboavele.

„În total, au fost înregistrate 2.321 de curse de bob Alpin Coaster și 1.581 de curse pe pista de speed-bob – unică în România –, iar 180 de persoane au utilizat panoul de escaladă de 10 metri”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

De asemenea, vizitatorii au avut acces la două trasee pentru biciclete – unul destinat familiilor, cu o lungime de 2,6 kilometri, și unul competițional, de 4,3 kilometri –, precum și la zone de relaxare, locuri de joacă, foișoare și un amfiteatru în aer liber.
Reprezentanții administrației județene subliniază că noua zonă de agrement reprezintă un punct de atracție important pentru turismul local și regional. Complexul Bob & Bike Adrenalina Gârboavele este deschis publicului de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00–20:00.

Puterea de cumpărare a salariaților din România a înregistrat cea mai mare scădere din ultimii 15 ani, potrivit declarațiilor făcute de președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea. Oficialul atrage atenția că, timp de opt luni consecutive, veniturile reale ale angajaților au scăzut constant, ajungând la un minus de 8,2%.

Datele publicate de Institutul Național de Statistică confirmă tendința descendentă și arată că unele dintre cele mai importante sectoare bugetare sunt printre cele mai afectate. Astfel, învățământul a înregistrat o scădere de 15% a veniturilor reale, administrația publică de 14%, iar sistemul de sănătate de aproximativ 10%.

Potrivit acestuia, scăderea puterii de cumpărare este determinată în principal de inflația ridicată, care a erodat veniturile populației într-un ritm mai rapid decât creșterile salariale. În acest context, chiar și acolo unde salariile au crescut nominal, acestea nu au ținut pasul cu majorările de prețuri.

Președintele CJ Galați avertizează că situația actuală riscă să adâncească dezechilibrele sociale și economice, în special în rândul angajaților din sectorul public, unde ajustările salariale sunt mai greu de realizat rapid.

„Este cea mai dură scădere a nivelului de trai de la criza financiară încoace”, a mai transmis Fotea, făcând referire la efectele resimțite după criza financiară globală din 2008.

Economiștii avertizează că, în lipsa unor măsuri eficiente de control al inflației și de susținere a veniturilor, tendința ar putea continua și în lunile următoare, afectând consumul și, implicit, creșterea economică.

Curtea de Apel București a decis joi, condamnarea definitivă a lui Dragoș Adrian Iorga, fost director executiv în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, într-un dosar de luare de mită și folosirea unor informații care nu erau destinate publicității.

Instanța a respins apelul formulat de fostul oficial și a menținut sentința pronunțată în noiembrie 2025 de Tribunalul București.

Judecătorii au dispus și confiscarea sumei de 75.600 de lei, reprezentând banii primiți de la două subordonate, cărora le-ar fi furnizat răspunsurile la un concurs de promovare organizat în minister.

Potrivit procurorilor DNA, în perioada martie 2021 – octombrie 2023, Dragoș Adrian Iorga ar fi primit de la cele două funcționare suma totală de 75.600 de lei, în schimbul sprijinului acordat pentru promovarea acestora.

Anchetatorii susțin că fostul director a aranjat concursul de promovare, oferindu-le candidatelor subiectele și răspunsurile, folosindu-se de informații confidențiale la care avea acces în virtutea funcției.

În timpul anchetei, procurorii DNA au efectuat percheziții la domiciliul și biroul acestuia din București, de unde au ridicat mai multe sume de bani și bunuri de valoare: 174.600 de lei, 10.000 de dolari, 11.000 de euro, precum și lingouri de aur cu greutatea totală de 65,2 grame.

Totuși, solicitarea DNA privind confiscarea extinsă a acestor sume și a lingourilor de aur a fost respinsă încă din primă instanță, soluție menținută și ulterior.

Surse judiciare arată că valoarea totală a mitei reținute în dosar s-ar ridica la aproximativ 750.000 de lei, bani care urmează să fie recuperați în baza dispozițiilor instanței.

Lifturile, scările rulante și trotuarele rulante din Aeroportul Internațional Henri Coandă vor fi înlocuite în următorii trei ani, a anunțat Compania Națională Aeroporturi București.

Potrivit companiei, licitația pentru modernizarea acestor echipamente a fost finalizată, proiectul vizând înlocuirea a 19 lifturi, 19 scări rulante și 4 trotuare rulante.

Totodată, vor fi modernizate două platforme destinate pasagerilor cu mobilitate redusă și vor fi instalate alte două astfel de echipamente.
Proiectul include și implementarea unui sistem integrat de monitorizare pentru noile instalații.

Contractul are o valoare de peste 24 de milioane de lei.

La licitație a fost desemnat câștigător consorțiul condus de TK Elevator Eastern Europe GmbH, alături de firmele TEKA Danes Instal, Mega Moni și Creative Home Construct.
Lucrările de înlocuire și modernizare vor fi realizate etapizat, pe o perioadă de trei ani.

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a avut miercuri o convorbire telefonică cu Peter Magyar cu viitorul premier al Ungariei, pe care l-a felicitat pentru rezultatul obținut la alegerile parlamentare. Discuția a vizat relațiile bilaterale, cooperarea economică și proiectele energetice comune.

Potrivit informațiilor comunicate după convorbire, șeful Guvernului de la București i-a transmis lui Peter Magyar felicitări atât în nume personal, cât și în numele Executivului român, în urma victoriei decisive obținute de partidul Tisza în alegerile legislative din Ungaria.

În cadrul dialogului, cei doi oficiali au abordat stadiul actual și perspectivele de consolidare a relațiilor dintre România și Ungaria, subliniind interesul comun pentru aprofundarea cooperării economice și accelerarea proiectelor de interconectare în domeniul energiei.

Premierul român a evidențiat și rolul important al comunității maghiare din România în întărirea relației bilaterale, considerată un factor esențial în menținerea unui dialog constructiv între cele două state.

La finalul convorbirii, Ilie Bolojan i-a urat succes lui Peter Magyar în exercitarea mandatului de viitor premier și i-a adresat invitația de a efectua o vizită oficială la București.

Partidul Tisza, condus de Peter Magyar, a obținut o majoritate calificată în Parlamentul de la Budapesta, câștigând 138 din cele 199 de mandate, după centralizarea voturilor.

Cu un scor de 53,06% din sufragii, formațiunea lui Magyar a devansat clar FIDESZ, partidul condus de Viktor Orbán, care a obținut doar 55 de locuri în noul Legislativ.

România deschide noi direcții de finanțare pentru proiecte energetice strategice prin cooperare cu Export-Import Bank of the United States, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Declarația a fost făcută după întâlnirile purtate la Washington D.C. cu reprezentanți ai Banca Mondială și cu John Jovanovic.

Potrivit ministrului, în contextul presiunilor regionale privind securitatea energetică și costurile energiei, România are nevoie de proiecte mari, cu finanțare solidă și predictibilă, care să poată intra rapid în execuție.

Discuțiile au vizat extinderea cooperării în special în zona proiectelor nucleare, dar și în alte investiții strategice în care componenta americană poate aduce finanțare, tehnologie și capacitate de implementare.
Bogdan Ivan a subliniat că România urmărește parteneriate financiare aplicate, care să transforme proiectele energetice în investiții concrete, cu impact direct asupra economiei și securității sistemului energetic.