Compania Națională de Investiții Rutiere a primit opt oferte pentru construirea ultimului tronson al Autostrăzii „Unirii”, Târgu Neamț–Iași–Ungheni, care include și un segment de cinci kilometri în Republica Moldova.

Tronsonul are o lungime de 15,5 kilometri și un cost estimat de 4,7 miliarde de lei, finanțat prin Programul Security Action for Europe – SAFE. Pe traseu vor fi construite 14 poduri și pasaje, două tunele – cel mai lung de 1.760 de metri – și două noduri rutiere, inclusiv legături cu Aeroportul și Spitalul Regional Iași.

Durata contractului este de 46 de luni, din care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor. CNIR va acorda punctaj suplimentar constructorului care finalizează în 18 luni segmentul de 2,77 km dintre nodul Golăiești și Podul peste Prut.

A început implementarea proiectului de modernizare și extindere a infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare în Portul Constanța. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime a emis ordinul de începere a etapei de proiectare, marcând intrarea investiției în faza de implementare, a anunțat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Constantin Șerban.

Proiectarea a demarat la data de 24 ianuarie 2026 și va avea o durată de opt luni, urmând să fie finalizată în septembrie anul viitor.
Investiția are o valoare totală de aproape 165 de milioane de lei, TVA inclus, și este finanțată prin Programul Transport 2021–2027, cu fonduri europene, cofinanțare de la bugetul de stat și cheltuieli neeligibile.

Proiectul prevede modernizarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă, canalizare menajeră și pluvială, reabilitarea stațiilor de pompare și epurare, precum și implementarea unor soluții tehnice moderne pentru eficientizarea consumului de apă, protecția mediului și creșterea siguranței la incendiu.

Potrivit ministrului Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Constantin Șerban, investiția va contribui la alinierea Portului Constanța la directivele europene în domeniul apei și apelor uzate și va consolida rolul acestuia de hub logistic strategic la Marea Neagră.

Deputatul Viorica Sandu, membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, a transmis un mesaj important către gălățeni privind deciziile politice europene care afectează agricultura românească.

Săptămâna aceasta, cele 10 voturi ale europarlamentarilor PSD au fost decisive pentru trimiterea Acordului Mercosur la Curtea de Justiție a UE, suspendând astfel procedura de adoptare. Măsura are ca scop verificarea respectării standardelor europene și protejarea fermierilor români de concurența neloială.

„Acest vot înseamnă protejarea fermierilor români și un mesaj clar: dezvoltarea economică nu se face sacrificând agricultura noastră. PSD a spus și a votat consecvent: DA comerțului internațional corect, NU compromisurilor care afectează fermierii noștri”, a explicat Viorica Sandu.

Decizia vine într-un context în care Acordul Mercosur, semnat între Uniunea Europeană și țările din America de Sud, a stârnit controverse legate de impactul asupra producătorilor locali și al mediului. Suspendarea adoptării oferă timp pentru evaluarea efectelor asupra pieței agricole românești și a respectării normelor europene.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că întâlnirea avută la Forumul Economic Mondial de la Davos cu Eric Trump, liderul Trump Organization, ar putea deschide drumul unor investiţii importante în România. Potrivit oficialului, fiul fostului preşedinte american s-a arătat interesat de potenţialul energetic şi tehnologic al ţării noastre.

„Avem nevoie de energie sigură şi continuă. Tocmai de aceea am redirecţionat o parte din fondurile destinate iniţial proiectelor fotovoltaice către investiţii capabile să livreze energie în bandă. Această energie poate susţine centre şi fabrici de inteligenţă artificială”, a spus ministrul Bogdan Ivan.

Unul dintre proiectele discutate este o investiţie de aproximativ 5 miliarde de dolari într-o platformă regională de inteligenţă artificială, care ar urma să deservească România, Ucraina şi Turcia. Ivan spune că acest plan poziţionează ţara noastră pe harta marilor investiţii globale.

„Eric Trump a fost impresionat de direcţia în care mergem. A văzut oportunităţi reale şi nu este exclus să se implice, direct sau prin parteneri, în proiecte din România”, a afirmat ministrul Energiei.

De asemenea, oficialul a menţionat că Eric Trump ar putea veni în curând într-o vizită privată în România, fără a preciza o dată exactă.

Lucrările la noul Muzeu de Artă Vizuală din Galați sunt în plină desfășurare, în prezent fiind mobilizați peste 40 de muncitori pe șantier, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Potrivit acestuia, la interior avansează lucrările de montare a instalațiilor electrice, termice și sanitare, fiind instalată deja o mare parte din sistemele PSI. În paralel, la intrările principale au fost montate ușile rotative automatizate, iar o bună parte dintre panourile termoizolante din sticlă au fost deja instalate.

La exterior continuă montarea plăcilor decorative de tip HPL, în timp ce lucrările se desfășoară simultan pe mai multe fronturi, pentru respectarea graficului de execuție.

Viitorul Muzeu de Artă Vizuală va avea o suprafață totală desfășurată de aproximativ 6.300 de metri pătrați și va fi compus din patru corpuri de clădire, completate de galerii exterioare. Clădirea va avea patru niveluri și va include săli de expoziție, ateliere pentru artiști, laboratoare de restaurare, o bibliotecă și o sală de tip auditoriu cu 180 de locuri.
Conform autorităților județene, noul muzeu va permite valorificarea patrimoniului artistic al instituției, care cuprinde peste 7.000 de lucrări de artă, și este proiectat să devină un reper cultural important pentru municipiul Galați și întreaga regiune.

Stimularea economiei este esențială în actualul context socio-economic, iar măsurile de consolidare fiscală trebuie să fie echilibrate și însoțite de soluții pentru sprijinirea investițiilor, a declarat liderul PSD, Sorin Grindeanu, după o discuție cu o delegație a băncii americane JP Morgan.

Potrivit acestuia, un investitor de talia JP Morgan urmărește cu atenție modul în care România își ajustează politicile bugetare, subliniind importanța susținerii mediului de afaceri, în paralel cu reducerea cheltuielilor statului. „Reformele care vizează consolidarea fiscală trebuie obligatoriu însoțite de măsuri care să sprijine firmele să pornească investiții de la zero”, a afirmat Grindeanu.

Liderul PSD a precizat că programul de măsuri pentru relansarea economiei, elaborat de partid și completat cu propunerile partenerilor de guvernare, urmează să fie aprobat în Parlament, obiectivul fiind aplicarea rapidă a acestuia pentru a genera rezultate concrete în beneficiul companiilor românești.

Totodată, Grindeanu a amintit că investițiile în infrastructură reprezintă un pilon central al creșterii economice sustenabile, subliniind că, în calitate de ministru al Transporturilor, a coordonat cele mai ample proiecte de infrastructură din România.
În contextul consolidării bugetare, liderul social-democrat a dat asigurări că PSD nu va accepta ca povara ajustărilor fiscale să fie transferată asupra categoriilor vulnerabile. „Nu vom lăsa ca pensionarii, șomerii sau persoanele cu dizabilități să suporte costurile consolidării bugetare”, a declarat Sorin Grindeanu.

Aproape 900 de pacienți au beneficiat, la Galați, în primul an de utilizare, de investigațiile medicale extrem de precise realizate cu tehnologia de ultimă generație SPECT-CT, un echipament de top în medicina nucleară. Investiția Consiliului Județean, în valoare de 1 milion de euro, a pus Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Ap. Andrei” Galați pe „harta” celor mai importante centre medicale din țară, fiind singura unitate din regiune care deține un aparat SPECT-CT.

„Viața oamenilor este bunul cel mai de preț și trebuie să facem totul pentru a o apăra, pentru a oferi servicii medicale la cele mai înalte standarde. Tehnologia SPECT-CT oferă gălățenilor posibilitatea de a beneficia de investigații avansate și tratament fără a mai fi nevoiți să se deplaseze în alte orașe. Mai mult, Galațiul a devenit un centru regional de excelență în tratarea cancerului și vin aici, pentru o șansă de vindecare, inclusiv pacienți din alte județe”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.

SPECT-CT combină medicina nucleară cu tomografia computerizată, permițând localizarea exactă a modificărilor metabolice din organism și oferind un diagnostic rapid și precis, cu o expunere minimă la radiații. În proporție de 80%, investigațiile realizate în cadrul Laboratorului de Medicină Nucleară al Spitalului Județean au vizat diagnosticul, stabilirea și urmărirea tratamentelor pentru diferite tipuri de cancer, însă echipamentul a fost utilizat și în alte investigații medicale complexe, precum o serie de afecțiuni din urologie, endocrinologie sau cardiologie.

„Continuăm să investim în spitale, în tehnologie modernă și, mai ales, în sănătatea oamenilor!”, a mai precizat Fotea.

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, participă în perioada 21–22 ianuarie 2026 la reuniunea Comitetului Militar NATO în formatul șefilor Apărării (Military Committee in Chiefs of Defence Session – MCCS), organizată la sediul Alianței de la Bruxelles. Evenimentul reunește cei mai înalți responsabili militari ai statelor membre pentru a evalua stadiul de pregătire al NATO și a coordona răspunsul comun la provocările de securitate.

Pe agenda discuțiilor se află informările Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) privind postura colectivă de descurajare și apărare, precum și prezentarea Comandantului Suprem Aliat pentru Transformare (SACT) despre modul în care NATO poate accelera livrarea capabilităților relevante, prin sprijinirea națiunilor în adoptarea și implementarea inovațiilor la scara și ritmul necesare.

Un punct central al reuniunii îl reprezintă Consiliul NATO–Ucraina, unde șefii apărării analizează situația de securitate și coordonează sprijinul continuu acordat Kievului. De asemenea, sunt abordate provocările de securitate globală, inclusiv cooperarea cu parteneri din regiunea Indo-Pacific și Georgia.

Military Committee in Chiefs of Defence Session este cel mai înalt for militar al Alianței și oferă consultanță strategică Consiliului Atlanticului de Nord. Formatul permite șefilor apărării să evalueze și să armonizeze politicile și direcțiile strategice militare aliate, pentru o reacție coerentă în fața amenințărilor contemporane.

Participarea României la această reuniune confirmă angajamentul țării noastre pentru consolidarea securității euroatlantice și pentru întărirea posturii de apărare pe Flancul Estic al NATO.

Consiliul Județean Galați a demarat construirea unei unități moderne de igienizare la Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC) din Galați, investiția ridicându-se la peste 5,2 milioane de lei. Anunțul a fost făcut de președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Noua unitate va funcționa într-o clădire cu o suprafață utilă de aproximativ 300 de metri pătrați, structurată pe două niveluri – demisol și parter – și va fi amplasată în apropierea centralei termice a spitalului, pentru reducerea pierderilor de presiune pe circuitul aburului necesar funcționării echipamentelor și pentru eficientizarea fluxurilor de lucru.

La demisol va fi amenajată o cameră tehnică pentru echipamente, cu acces separat din exterior, iar la parter vor fi organizate spațiile funcționale specifice activităților de igienizare: primire, spălare, dezinfectare, uscare, călcare, depozitare și eliberare a rufelor curate, precum și vestiare și grupuri sanitare.
Un element esențial al proiectului îl reprezintă performanța energetică. Clădirea va avea un consum de energie aproape zero, prin utilizarea panourilor solare și a pompelor de căldură, contribuind astfel la reducerea costurilor de operare și la protejarea mediului.
Investiția Consiliului Județean Galați are ca obiectiv creșterea calității serviciilor medicale, asigurarea unor condiții de igienizare la standarde ridicate și îmbunătățirea confortului pentru pacienții Spitalului TBC din Galați.

Europarlamentarul Victor Negrescu a lansat un avertisment la Parlamentul European, subliniind că anul 2026 riscă să fie un moment decisiv în politica internațională și că România trebuie să fie prezentă și influentă în procesul decizional european.
Negrescu a făcut declarațiile în cadrul evenimentului „10 lucruri de urmărit în 2026”, organizat de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS).

El a atras atenția că securitatea nu mai este o teorie, iar războiul de la granițele Uniunii Europene, atacurile hibride și campaniile de dezinformare cer decizii ferme, în special pentru România, aflată pe flancul estic al UE. „Aceasta înseamnă Marea Neagră, infrastructură strategică și un rol mai puternic în securitatea regională”, a declarat Negrescu.

Europarlamentarul a mai evidențiat că democrația și statul social sunt sub presiune și a pledat pentru o Europă care să apere regulile comune, drepturile fundamentale și coeziunea socială.
De asemenea, 2026 va fi crucial și pentru economia și bugetul european post-2027, miza României fiind investiții, locuri de muncă și reducerea decalajelor. „România trebuie să fie prezentă și influentă la masa deciziilor europene, conștientă că fiecare poziție îi poate influența destinul”, a subliniat Victor Negrescu.