Compania Națională de Investiții a semnat contractul pentru realizarea Studiului de Fezabilitate al Drumului de mare viteză București–Giurgiu, primul proiect rutier de acest tip care va asigura o conexiune directă, de nivel autostradă sau drum expres, între România și Bulgaria.

Contractul, în valoare de 33 milioane lei (fără TVA), a fost atribuit unei asocieri de firme de inginerie din România și Turcia și are un termen de execuție de 18 luni. Finanțarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile și de la Bugetul de Stat.

Potrivit Ministerului Transporturilor, studiul va analiza profilul viitorului drum, variantele de traseu și soluțiile tehnice, inclusiv legăturile cu investițiile planificate în zonă, precum viitorul Pod peste Dunăre Giurgiu–Ruse.

„Proiectul Drumului de Mare Viteză București–Giurgiu devine strategic pentru transportul rutier modern și va întări conectivitatea între România și Bulgaria”, a declarat ministrul Transporturilor, Ciprian Constantin Șerban.
Documentația rezultată va fundamenta etapele următoare de proiectare și execuție pentru această investiție de infrastructură majoră.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a reacționat joi, la scurt timp după conferința de presă susținută de președinta Curții de Apel București, Nicoleta Arsenie, convocată în urma dezvăluirilor Recorder. Marinescu a declarat că demersul este „adecvat” în contextul apariției unor suspiciuni publice privind funcționarea sistemului judiciar.

„Am urmărit conferința de presă, cred că este un demers adecvat în contextul în care o investigație jurnalistică scoate în evidență potențiale probleme. (…) Este corect ca toate aceste probleme să fie abordate direct”, a afirmat ministrul Justiției la Antena 3 CNN. El a subliniat că revine magistraților responsabilitatea „să analizeze și să ofere răspunsuri” la aspectele semnalate în materialul jurnalistic.
Președinta Curții de Apel București, Nicoleta Arsenie, a oferit explicații publice în urma acuzațiilor apărute în investigația Recorder, susținând că justiția este ținta unei „campanii coordonate de delegitimare”, în contextul unor dosare importante aflate în faza de finalizare la DNA. Arsenie a avertizat că presiunile și mesajele care depășesc limitele constituționale riscă să afecteze profund încrederea în actul de justiție.

Magistratul a insistat că „justiția nu înseamnă soluții prestabilite”, iar vinovăția nu este stabilită prin emiterea unui rechizitoriu, ci doar după administrarea completă și echilibrată a probelor. Ea a criticat transformarea justiției „din câmp tactic într-o arenă în care arbitrarul și diletantismul au valoare de lege”, acuzând o tendință de subminare a puterii judecătorești și de înlocuire a acesteia „cu veritabile instanțe morale”.
Arsenie a vorbit despre o campanie de „linșaj mediatic” și „demonizare” a sistemului judiciar, menită, în opinia sa, să creeze „haos controlat”, punând întrebarea: „Cine beneficiază de delegitimarea simultană a DNA și a Curții de Apel București?”.

Președintele Nicușor Dan participă joi, prin videoconferință, la reuniunea „Coaliției de Voință”, un format internațional care reunește statele ce sprijină militar Ucraina și care sunt dispuse să ofere garanții de securitate după încheierea conflictului cu Rusia, a anunțat Administrația Prezidențială.

Reuniunea începe la ora 17:45 și va avea loc în prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care urmează să intre în dialog cu liderii statelor participante privind evoluțiile de pe front și sprijinul militar și diplomatic oferit Kievului.

Întâlnirea are loc pe fondul intensificării consultărilor internaționale legate de planul de pace propus de președintele american Donald Trump. Miercuri, președintele Franței, Emmanuel Macron, a discutat telefonic cu mai mulți lideri europeni și cu liderul de la Casa Albă pentru a avansa negocierile pe această temă, potrivit AFP.

În plus, doi diplomați europeni citați de Reuters au precizat că luni este programată la Berlin o întâlnire între Macron, premierul britanic Keir Starmer și alți lideri europeni, pentru a analiza situația din Ucraina și implicațiile planului american de pace.

Laboratorul de Toxicologie al Serviciului Clinic de Medicină Legală a fost dotat cu un sistem ultraperformant LC-MS, evaluat la 1,8 milioane de lei, plasând județul printre cele mai avansate centre de medicină legală din țară.

Echipamentul, achiziționat cu sprijinul Consiliului Județean Galați, permite detectarea rapidă și precisă a drogurilor, medicamentelor și altor substanțe toxice, inclusiv în concentrații foarte mici.

„Tehnologia, utilizată la nivel internațional, combină cromatografia de lichide cu spectrometria de masă, putând diferenția chiar și compuși cu structuri chimice extrem de apropiate — un aspect considerat esențial pentru investigațiile de medicină legală”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Noul sistem va sprijini direct activitatea Poliției Rutiere, care va putea verifica mult mai rapid prezența substanțelor interzise în cazul persoanelor oprite în trafic.

În plus, echipamentul va fi folosit și în pregătirea farmaciștilor rezidenți și a doctoranzilor din domeniul analizelor medico-farmaceutice, oferindu-le acces la tehnologie de ultimă generație și la aplicații practice avansate.

Reprezentanții instituțiilor locale afirmă că investiția consolidează poziția Galațiului ca unul dintre cele mai importante centre de medicină legală la nivel național, contribuind la creșterea siguranței și sănătății publice.

Ministerul Agriculturii pregătește un buget–record pentru sprijinirea crescătorilor de animale, urmând ca zootehnia românească să beneficieze de aproximativ 4 miliarde de euro în exercițiul financiar post-2027, a anunțat ministrul Florin Barbu, citat de Agro TV.

Până la accesarea noului buget, fermierii vor avea la dispoziție un program de ajutor destinat achiziționării de juninci pentru vaca de lapte, vaca de carne și scroafe de reproducție. Măsura va fi lansată în perioada februarie–martie 2026.

„În februarie – martie va fi lansat un program de achiziționare de juninci și scroafe din fonduri europene din Programul Național Strategic”, a declarat Barbu, precizând că ministerul a solicitat deja Comisiei Europene modificarea regulamentului pentru a permite subvenționarea achizițiilor de animale-matcă.

Noua schemă ar urma să permită fermierilor români să cumpere animale de reproducție cu 70% subvenție din fonduri europene și 30% contribuție proprie, potrivit ministrului.
În anii anteriori, Ministerul Agriculturii a anunțat un program extins ce prevede achiziția a 100.000 de juninci pentru sectorul de lapte și carne, 165.000 de scroafe de reproducție și o creștere anuală de un milion de mieluțe.
România se află în prezent pe primul loc în Uniunea Europeană la exporturile de cereale și înregistrează niveluri record în comerțul cu carne de pasăre și animale vii, subliniind potențialul agricol al țării, potrivit ministrului Agriculturii.

PSD nu va vota moțiunea de cenzură depusă de opoziție, a declarat marți președintele partidului, Sorin Grindeanu, subliniind că formațiunea rămâne partener în actuala coaliție de guvernare.

Întrebat dacă PSD va susține moțiunea săptămâna viitoare, Grindeanu a respins categoric varianta:

„Evident că nu vom vota această moțiune de cenzură, pentru că suntem parteneri în continuare în această coaliție. Iese din discuție. Dacă vom hotărî (…) că vom ieși din guvernare, vom ieși asumat, nu prin astfel de moțiuni”, a spus liderul social-democrat.

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a fost depusă vineri de senatorul Ninel Peia (Pace Întâi România), care a prezentat demersul drept „un cadou” pentru Sorin Grindeanu, căruia i-a cerut să sprijine inițiativa.

Peia a afirmat că moțiunea, intitulată „România Nu Este de Vânzare – Un Guvern fără USR”, ar beneficia și de sprijinul grupului parlamentar AUR.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat finalizarea lucrărilor de refacere a unui tronson afectat de inundațiile din 2024 pe DJ 251, între localitățile Pechea și Costache Negri, investiția având o valoare de aproximativ 3 milioane de lei.

Zona a fost grav afectată de viitura formată pe lacul și valea Potârnichea, iar drumul risca să fie complet întrerupt. Pentru consolidarea infrastructurii rutiere, Consiliul Județean a realizat o structură de sprijin pe o lungime de peste 160 de metri, constând într-un zid de gabioane cu înălțimea de 3,5 metri, menit să stabilizeze taluzurile și să prevină alunecările de teren în perioadele cu precipitații abundente.

De asemenea, a fost construit un podeț nou, cu o lungime de 13 metri și o capacitate de preluare de peste 1.000 metri cubi de apă, adaptat riscurilor hidrologice din zonă. În amonte și aval au fost executate lucrări de curățare, profilare și regularizare a albiei.

Costel Fotea a mulțumit primarilor din Pechea și Costache Negri pentru sprijinul acordat, subliniind că DJ 251 reprezintă și o alternativă rutieră importantă la DN 25. „Ne-am ținut de cuvânt. Astăzi, DJ 251 este un drum modern, sigur și rezistent în fața fenomenelor meteo extreme”, a declarat președintele CJ Galați.

Europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a avut o întrevedere cu Ombudsmanul European, instituția responsabilă cu monitorizarea respectării drepturilor cetățenilor în cadrul Uniunii Europene.

În cadrul discuției, Negrescu a ridicat două teme considerate prioritare pentru România: protejarea drepturilor românilor care lucrează, studiază sau locuiesc în alte state membre și garantarea accesului echitabil al companiilor românești pe piața unică europeană.

„Este important ca vocea României să fie auzită atunci când apar blocaje administrative, întârzieri sau tratamente incorecte”, a declarat europarlamentarul, subliniind că România este un stat membru cu drepturi depline, iar cetățenii și companiile sale trebuie tratate egal în întreaga Uniune.
Potrivit lui Negrescu, dialogul cu Ombudsmanul European va continua în vederea identificării unor soluții concrete pentru îmbunătățirea protecției cetățenilor români și eliminarea barierelor administrative care afectează firmele românești.

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis Parlamentului cererea de reexaminare a legii care modifică OUG 31/2002 privind combaterea extremismului, avertizând că unele dintre prevederile adoptate sunt neclare și pot duce la interpretări abuzive.

Șeful statului a precizat, într-un mesaj publicat pe Facebook, că este esențial ca legislația destinată combaterii urii, xenofobiei și discriminării să fie formulată riguros, pentru a evita deteriorarea încrederii publice și amplificarea tensiunilor din societate.

„Statul român are datoria de a acționa ferm împotriva urii, xenofobiei și incitării la discriminare. Totuși, această datorie poate fi îndeplinită doar prin legi clare, previzibile și echilibrate”, a afirmat președintele.
Nicușor Dan a semnalat că, în forma actuală, actul normativ nu definește suficient de strict unele infracțiuni, lăsând loc unor interpretări care ar putea incrimina persoane fără legătură cu extremismul. Un exemplu îl constituie articolul ce prevede pedepse între unu și cinci ani de închisoare pentru distribuirea oricărui material ce conține idei xenofobe, fără a diferenția între propagandă extremistă și opere literare sau texte istorice.
„România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru. Ambele sunt esențiale pentru apărarea democrației”, a subliniat președintele în solicitarea adresată Parlamentului.

Situația ministrului Mediului, Diana Buzoianu, a fost discutată marți în ședința conducerii PSD, a anunțat președintele partidului, Sorin Grindeanu. Liderul social-democrat a precizat că va avea o discuție cu premierul Ilie Bolojan înainte ca formațiunea să adopte o poziție oficială.

„Nu vă ascund că s-a deschis acest subiect în ședința de astăzi. O să încerc să am o întâlnire astăzi cu domnul prim-ministru Ilie Bolojan și dați-mi voie prima oară să discut cu domnia sa și apoi să anunț ceea ce dorim noi. Eu cred că e corect așa”, a declarat Grindeanu.

Întrebat ce solicitări va formula PSD în coaliție, liderul partidului a evitat să ofere detalii, subliniind că întâlnirea cu premierul este un pas necesar înaintea oricărui anunț public.
Discuțiile apar în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare generate de gestionarea situației privind criza apei din județele Prahova și Dâmbovița, temă care a stârnit critici la adresa Ministerului Mediului.