Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a respins toate cele opt contestații depuse împotriva procedurii de atribuire a contractelor pentru primele două loturi ale Drumului Expres Suceava–Siret, a anunțat marți directorul general al Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol.

Potrivit acestuia, CNSC a menținut integral rezultatul procedurii stabilit de CNAIR în data de 7 aprilie 2026, ceea ce permite continuarea etapelor administrative pentru semnarea contractelor și demararea proiectării.
Contractele pentru cele două loturi, care însumează 43,05 kilometri între Suceava și Bălcăuți, au fost atribuite asocierii FAR FOUNDATION SRL (lider) – AUTOMAGISTRAL PIVDEN SRL – LINCOR TRANS SRL.

Valoarea totală a investiției este de 3,72 miliarde de lei, fără TVA, iar finanțarea va fi asigurată prin programul european SAFE.

„Acest drum nu este doar infrastructură rutieră. Este axa care conectează România la granița nordică, către frontiera cu Ucraina. Este parte din arhitectura de mobilitate strategică a flancului estic NATO”, a declarat Cristian Pistol.
Șeful CNAIR a subliniat că proiectul are atât o componentă economică, pentru dezvoltarea regiunii Bucovina, cât și una strategică, în actualul context regional de securitate.

Potrivit acestuia, pentru semnarea efectivă a contractelor este necesară asigurarea creditelor de angajament de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
„Procedura CNSC este validată, echipele CNAIR sunt pregătite, finanțarea europeană prin SAFE este alocată. Așteptăm pasul administrativ care depinde de Minister”, a transmis directorul general al CNAIR.
Drumul Expres Suceava–Siret este parte a coridorului rutier care va asigura conexiunea rapidă către frontiera cu Ucraina și este considerat un proiect strategic pentru mobilitatea din nord-estul României și pentru infrastructura de transport de pe flancul estic al NATO.

Administrația Prezidențială și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) au anunțat demararea oficială a activității Grupului de dialog și reflecție din cadrul platformei „Just.AI Forum – Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar din România”.

Potrivit unui comunicat, prima reuniune de lucru a avut loc în 21 mai 2026, la sediul PÎCCJ, și a vizat impactul tehnologiilor de inteligență artificială în faza de urmărire penală.
La discuții au participat reprezentanți ai Departamentului Constituțional Legislativ, Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), Direcției Generale Anticorupție (DGA) și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF).

„Această inițiativă strategică a Președintelui României, Nicușor Dan, și a Administrației Prezidențiale a fost primită cu deplină deschidere de către conducerea Ministerului Public, precum și de către ceilalți participanți la întâlnire. Participanții consideră esențială cooperarea interinstituțională pentru a identifica soluțiile de AI necesare eficientizării activității judiciare, cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale și având ca finalitate creșterea calității actului de justiție”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

În cadrul reuniunii au fost analizate posibile utilizări ale inteligenței artificiale în automatizarea activităților repetitive, analiza documentară, managementul probatoriului și transcrierea automată a declarațiilor.
Participanții au apreciat că implementarea unor astfel de soluții ar putea contribui la reducerea timpului de soluționare a dosarelor și la optimizarea utilizării resurselor umane din sistemul judiciar.

Administrația Prezidențială și PÎCCJ au subliniat că utilizarea tehnologiilor AI trebuie să respecte standardele naționale și europene privind protecția drepturilor și libertăților fundamentale, inclusiv prevederile AI Act al Uniunii Europene.
„Inteligența Artificială va funcționa exclusiv ca un instrument de sprijin tehnic, decizia judiciară finală în faza urmăririi penale rămânând, în toate cazurile, apanajul procurorului”, se mai arată în comunicat.
În urma primei reuniuni, participanții au decis lansarea unui mecanism comun de consultare pentru identificarea nevoilor instituțiilor implicate, prin distribuirea unui chestionar comun. Datele colectate vor sta la baza unui raport de diagnostic care urmează să fie finalizat în termen de cinci luni.
Lucrările grupului vor continua în 4 iunie 2026, într-o ședință prezidată de DNA, dedicată analizei stadiului implementării sistemului ECRIS V și coordonării viitoarelor dezvoltări software din sistemul judiciar.

Lucrările de modernizare a infrastructurii rutiere din județul Galați continuă în ritm susținut pe Drumul Județean 240, unde se toarnă stratul de uzură pe tronsonul dintre DN 24 și localitatea Țigănești.
Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a declarat că investiția are un impact direct asupra siguranței rutiere și a mobilității în zonă, contribuind la îmbunătățirea condițiilor de trafic și la reducerea timpilor de deplasare pentru locuitori și participanții la trafic.

„Modernizăm drumurile și dezvoltăm infrastructura județului Galați. Lucrările de pe DJ 240 sunt importante pentru comunitățile locale și pentru creșterea siguranței rutiere. Continuăm investițiile în infrastructură pentru a oferi condiții moderne și sigure de circulație”, a transmis președintele CJ Galați.

Potrivit administrației județene, lucrările se desfășoară pe sectorul DN 24 – Țigănești, Ungureni și Negrilești, în cadrul unui proiect amplu de modernizare a infrastructurii rutiere județene.
Valoarea totală a investiției depășește 100 de milioane de lei, echivalentul a peste 20 de milioane de euro.

Consiliul Județean Galați continuă astfel programul de modernizare a drumurilor județene, cu obiectivul de a crește conectivitatea între localități și de a susține dezvoltarea economică a județului Galați.

Cel de-al doilea pilot român din echipajul care a doborât săptămâna trecută o dronă ucraineană intrată în spațiul aerian al Estoniei a fost decorat de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, cu distincția „Emblema de emisar pentru pace, clasa I”.
Ministerul Apărării Naționale a anunțat luni, printr-o postare pe Facebook, că distincția i-a fost acordată căpitanului-comandor Crețu Vlad Cristian, coechipier al căpitanului-comandor Alexandru Costel Pavelescu, decorat anterior pentru aceeași misiune.

„După decorarea cpt.cdor. Alexandru Costel Pavelescu, care a doborât săptămâna trecută o dronă în spațiul aerian baltic, ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a semnat astăzi ordinul de acordare a aceleiași distincții și pentru cpt.cdor. Crețu Vlad Cristian, coechipierul său în misiunea executată în cadrul detașamentului «Carpathian Vipers»”, a transmis MApN.

Reprezentanții ministerului au subliniat că succesul misiunilor aeriene este rezultatul muncii de echipă, al disciplinei și al nivelului ridicat de pregătire al militarilor români.
„Cei doi piloți români au demonstrat profesionalism, calm și determinare într-o misiune reală de apărare a spațiului aerian aliat, confirmând încă o dată nivelul ridicat de pregătire al Forțelor Aeriene Române și contribuția României la securitatea Flancului Estic al NATO”, se mai arată în mesajul transmis de MApN.

Vineri, în timpul unei vizite la baza aeriană Šiauliai din Lituania, ministrul interimar al Apărării l-a decorat pe primul pilot român implicat în misiune.
Incidentul a avut loc săptămâna trecută, când un avion românesc F-16 aflat în misiune de Poliție Aeriană Întărită în spațiul aerian baltic a doborât o dronă ucraineană care pătrunsese în spațiul aerian NATO, în Estonia.

Autoritățile desfășoară luni una dintre cele mai ample acțiuni de control din ultimii ani în localitatea Sintești și în zonele apropiate, a anunțat ministra Mediului, Diana Buzoianu.
Potrivit acesteia, operațiunea are loc după mai multe luni de monitorizare și documentare a unor activități suspecte legate de poluare și arderea ilegală a deșeurilor.

„În acest moment are loc una dintre cele mai mari acțiuni de control la Sintești și în localitățile din zonă din ultimii ani de zile”, a transmis Diana Buzoianu într-o postare publicată pe Facebook.
Ministra Mediului a precizat că autoritățile au adunat imagini și înregistrări video care vor fi folosite drept probe în anchete penale.
„Vom înregistra oficial astăzi plângerile penale bazate pe constatările făcute în urma monitorizării, însoțite de clipuri și poze”, a afirmat aceasta.

Potrivit oficialului, intervenția vine în contextul problemelor repetate legate de poluarea aerului în zona București–Ilfov și de incendiile ilegale de deșeuri din Sintești.

„Faptele penale trebuie să fie sancționate, altfel fenomenul va continua ani de zile de acum înainte”, a mai declarat Diana Buzoianu.
Localitatea Sintești s-a aflat în repetate rânduri în centrul controverselor privind calitatea aerului din regiunea Capitalei. Autoritățile și organizațiile de mediu au semnalat de-a lungul timpului existența unor activități ilegale de incendiere a cablurilor și altor deșeuri pentru recuperarea metalelor, practici care generează emisii toxice.

În ultimii ani, în zonă au avut loc mai multe controale și intervenții ale autorităților, însă fenomenul a continuat să provoace reclamații din partea locuitorilor din București și județul Ilfov.

Europarlamentarul Victor Negrescu a declarat că România se află „foarte aproape” de aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), subliniind progresele semnificative realizate în ultimii ani în procesul de reformă și evaluare internațională.

Potrivit acestuia, România a închis până în prezent 24 din cele 25 de comitete necesare aderării, ultimul capitol aflat în discuție vizând domeniul comerțului. Declarațiile au fost făcute în contextul unor discuții purtate cu Secretarul General al OCDE.
„Aderarea la OCDE înseamnă mai multă credibilitate internațională, investiții, stabilitate economică și instituții mai eficiente. După NATO și Uniunea Europeană, acesta este unul dintre cele mai importante obiective strategice ale României”, a transmis Victor Negrescu.
Eurodeputatul a reamintit că procesul actual de aderare a început oficial la 25 ianuarie 2022, când Consiliul OCDE a decis deschiderea negocierilor cu România, iar la 10 iunie 2022 a fost adoptată foaia de parcurs pentru aderare.

Conform acestuia, România a finalizat în 2024 toate cele 12 capitole programate pentru acel an, inclusiv cele privind sănătatea și pescuitul, iar în 2025 au fost închise capitolele complexe legate de justiție. În 2026, țara noastră a primit avize favorabile din partea comitetelor privind afacerile fiscale, piețele financiare, guvernanța publică, politicile de mediu și evaluarea economică.
Victor Negrescu a făcut apel la partidele politice să susțină un pact național pentru proiectele strategice ale României, inclusiv finalizarea aderării la OCDE.
„Aceste obiective trebuie tratate cu seriozitate, continuitate și responsabilitate, dincolo de diferențele politice”, a mai afirmat europarlamentarul român.

Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, a participat la Conferința Regională „Idei care construiesc viitorul”, organizată de Patronatul Societăților din Construcții Galați, unde au fost discutate strategiile de investiții și dezvoltare ale județului.

În cadrul evenimentului, șeful administrației județene a subliniat importanța parteneriatului dintre autoritățile publice și mediul de afaceri pentru dezvoltarea socio-economică a județului Galați.
Potrivit lui Costel Fotea, din bugetul de 2,06 miliarde de lei al Consiliului Județean Galați pentru anul 2026, aproximativ 86% este direcționat către investiții și proiecte de dezvoltare. Acestea vizează modernizarea infrastructurii de transport, construirea de noi spitale, extinderea unităților de învățământ și reabilitarea unor obiective importante pentru comunitate.

Președintele CJ Galați a arătat că investițiile din sectorul construcțiilor contribuie direct la dezvoltarea economică, crearea de locuri de muncă și creșterea calității vieții pentru locuitorii județului.
La finalul conferinței, Costel Fotea a felicitat Patronatul Societăților din Construcții pentru cei 25 de ani de activitate și pentru contribuția la modernizarea regiunii

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să convoace o nouă rundă de consultări la Palatul Cotroceni pentru desemnarea viitorului premier și formarea Guvernului.
Întrebat, într-o conferință de presă, când crede că va exista o variantă de premier din partea șefului statului și dacă ar putea avea loc noi negocieri la Cotroceni, liderul social-democrat a afirmat că acest scenariu este foarte probabil.

„Cred că da. Cred că va mai fi o rundă de negocieri. Nu avem în acest moment, cum să spun, o adresă de la administrația prezidențială cum că s-ar relua”, a declarat Sorin Grindeanu.

Președintele PSD a precizat că, din punctul său de vedere, consultările desfășurate în această săptămână au avut rolul de a clarifica pozițiile și condițiile fiecărui partid implicat în negocieri.

„Eu, cum am perceput discuțiile și consultările din această săptămână, am mai spus. Mie mi s-a părut că domnul președinte și echipa domniei sale au strâns constrângerile pe care le are fiecare partid, adică acele linii roșii și încearcă să găsească o soluție pe care probabil o să o propună la runda a doua de consultări”, a afirmat liderul PSD.

Sorin Grindeanu a adăugat că se așteaptă ca următoarea etapă a negocierilor să vină și cu o propunere concretă privind formula de guvernare și viitorul premier.
„De aceea mă aștept să existe această a doua rundă”, a mai spus liderul social-democrat.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, l-a criticat dur joi pe premierul interimar Ilie Bolojan, în disputa privind proiectul reactoarelor nucleare de mici dimensiuni de la Doicești.

Liderul social-democrat a susținut că șeful Executivului interimar nu ar trebui să pună sub semnul întrebării proiecte strategice și a avertizat asupra impactului asupra companiei Nuclearelectrica și asupra relației cu Statele Unite.

„Trebuie să înțeleagă că este un premier demis care nu poate pune în discuție parteneriate strategice (...) totodată slăbește poziția unei companii strategice și acest lucru se vede la Bursă”, a declarat Sorin Grindeanu.
Președintele PSD a afirmat că declarațiile lui Ilie Bolojan riscă să afecteze inclusiv parteneriatul strategic dintre România și SUA.
„Trebuie să înceteze și să înțeleagă că (mai stă la Guvern n.r.) câteva zile, nu are dreptul să facă lucruri de acest tip (...) Proiecte de acest tip nu pot fi aruncate la coș (...) Mi se pare că în acest moment domnul Bolojan face mai mult decât să arunce în aer un proiect strategic (...) aruncă în aer un parteneriat strategic”, a mai spus Grindeanu, precizând că finanțarea proiectului nu provine din surse bugetare.

Reacția liderului PSD vine după declarațiile făcute miercuri seară de Ilie Bolojan la B1 TV, când premierul interimar a afirmat că proiectul reactoarelor nucleare de la Doicești are „probleme serioase” de fezabilitate.
Bolojan a spus că a informat Ambasada SUA despre situația proiectului și a indicat conducerea Nuclearelectrica drept responsabilă pentru modul în care au fost gestionate fondurile alocate.
„Chiar dacă asta s-a făcut, de exemplu, cu o companie americană, mie mi s-a părut responsabil că dacă îți respecți partenerii, să-i informezi. Așa cum am făcut eu cu Ambasada Statului Unite. Acest proiect are niște probleme, ar fi bine să-l analizăm cât se poate de atent”, a declarat Ilie Bolojan.

Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a declarat marți că există o decizie clară între România și Statele Unite privind organizarea unei întâlniri oficiale între președintele României, Nicușor Dan, și președintele american, Donald Trump, însă calendarul exact al vizitei nu a fost încă stabilit.

Potrivit șefei diplomației române, administrația de la București dorește mai întâi să finalizeze lista temelor și proiectelor concrete care vor fi discutate în cadrul întâlnirii bilaterale.
„Există această decizie clară între România și Statele Unite ale Americii privind întâlnirea între cei doi președinți”, a declarat Oana Țoiu.
Referindu-se la participarea Statelor Unite la summitul B9 desfășurat săptămâna trecută la București, ministrul de Externe a precizat că Donald Trump a transmis o scrisoare de apreciere pentru organizarea reuniunii de către România și Polonia.

„Președintele Donald Trump a și transmis o scrisoare de apreciere pentru organizarea de către România și Polonia, de către cei doi președinți a summit-ului B9, un summit care s-a suprapus, de altfel, cu vizita președintelui Donald Trump în China, acesta fiind unul din motivele pentru care secretarul de stat Marco Rubio a fost în afara continentului în perioada respectivă”, a spus ministrul.

Oana Țoiu a explicat că președintele Nicușor Dan insistă ca înaintea întâlnirii să fie convenite obiective concrete în domenii strategice.
„Președintele Nicușor Dan a clarificat că din perspectiva dumnealui este foarte important să fie finalizată lista livrabilelor care să fie negociate în domenii cheie, precum energia, economia, securitatea, investițiile comune. Așa cum știți, au fost, de-a lungul ultimelor luni de zile, mai multe vizite, atât ale mele cât și ale altor miniștri în Statele Unite ale Americi, unde o parte dintre rezultate au fost și comunicate publicului”, a afirmat aceasta.

În ceea ce privește data exactă a vizitei, ministrul de Externe a spus că anunțul va fi făcut direct de șeful statului.
„Președintele este cel care va anunța în momentul în care va avea loc această vizită. Vizita va avea loc odată ce finalizează cu toate ministerele cheie, lista de livrabile negociabile”, a conchis Oana Țoiu.