PSD se află într-o procedură de consultare internă pentru a decide dacă va mai rămâne la guvernare alături de premierul Ilie Bolojan, a declarat primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, pe fondul unor noi tensiuni în coaliția de guvernare.
Vasilescu a afirmat că nu a discutat cu premierul după declarațiile din ultimele zile, subliniind că nemulțumirile nu sunt de natură personală, ci vizează finanțarea municipiului Craiova. Ea a precizat că un memorandum privind alocarea fondurilor necesare pentru reparații și achiziția de piese pentru sistemul de termoficare urmează să fie introdus pe agenda Guvernului, responsabilitatea revenind însă în totalitate executivului.

În ceea ce privește viitorul coaliției, primarul Craiovei a transmis un mesaj ferm. „Suntem într-o procedură de consultare a membrilor de partid dacă mai rămânem sau nu la guvernare. În fiecare zi domnul Bolojan ne dă motive să înțelegem că nu putem să facem echipă”, a declarat Vasilescu.

Aceasta a acuzat totodată blocarea finanțării pentru Craiova, susținând că situația începe să fie percepută ca un act de sabotaj.

Întrebată dacă PSD ia în calcul declanșarea unei moțiuni de cenzură sau schimbarea premierului, Vasilescu a spus că varianta analizată este ieșirea de la guvernare. „Nu cred că va fi nevoie de o moțiune de cenzură. Este suficient să ne retragem din guvern. În niciun caz nu vom susține din opoziție un guvern al dreptei”, a precizat ea.
Lia Olguța Vasilescu a mai explicat că, în cazul retragerii PSD de la guvernare, executivul ar cădea automat și ar fi necesară o reconfigurare parlamentară. Referitor la posibile alianțe ulterioare, inclusiv cu AUR, aceasta a evitat să confirme vreun scenariu.

Premierul Ilie Bolojan a transmis luni un mesaj de solidaritate cu poporul spaniol și condoleanțe familiilor victimelor accidentului de tren din Andaluzia.

„Guvernul României își exprimă solidaritatea cu poporul spaniol, urmare a accidentului de tren care a avut loc în Andaluzia. Gândurile noastre se îndreaptă către toți cei afectați și către familiile lor în aceste momente extrem de dificile”, a declarat premierul.

Conform bilanțului provizoriu, accidentul a provocat 39 de decese și aproximativ 170 de răniți. Incidentul a implicat trenul Iryo 6189 Malaga–Madrid, care a deraiat la Adamuz și a ajuns pe linia adiacentă, iar un alt tren care circula din Madrid spre Huelva a deraiat la rândul său, potrivit administratorului infrastructurii feroviare spaniole, Adif.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat că, prin Consulatul General al României la Sevilla, a întreprins demersuri pentru a verifica dacă printre victime se află cetățeni români.

Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva a demarat procesul de recrutare pentru funcția de director general, mandatul fiind clar stabilit de Ministerul Mediului: alegerea unui profesionist cu integritate și cu experiență demonstrată în implementarea reformelor reale.

„Nu vrem vorbe frumoase, vrem oameni care au demonstrat deja implementarea de măsuri de reformă reală”, a declarat Diana Buzoianu, ministrul Mediului. Aceasta a subliniat că mandatul celor cinci membri ai Consiliului de Administrație care reprezintă Ministerul Mediului este de a selecta candidatul potrivit pentru următorii patru ani.

Ministrul a încurajat experții de bună credință să participe la concurs, subliniind că doar o competiție reală între candidați foarte buni poate elimina selecțiile subiective și rezultatele superficiale. Procesul de selecție a fost, potrivit reprezentanților Romsilva și Ministerului, semnificativ îmbunătățit față de forma inițială propusă. Lista completă a candidaților și CV-urile acestora vor fi publice, iar scrisorile de intenție și punctajele candidaților selectați pe lista scurtă vor fi transparentizate. Interviurile acestora vor fi difuzate pe site-urile Romsilva și al Ministerului Mediului și vor rămâne accesibile cel puțin un an. În plus, procesul va fi monitorizat de observatori din partea Ministerului, iar consiliul de administrație va solicita informații suplimentare de la instituțiile cu atribuții în domeniu pentru a putea lua decizii cât mai obiective. În premieră, criteriile de selecție sunt detaliate și includ exemple concrete de documente care pot demonstra îndeplinirea acestora.

Ministerul Mediului a precizat că aceste măsuri urmăresc să asigure o selecție transparentă și profesionistă, orientată spre alegerea celui mai potrivit lider pentru Romsilva.

Curtea Constituțională a Romââniei a decis, vineri, să amâne pentru a patra oară pronunțarea în dosarul care vizează obiecțiile de neconstituționalitate formulate împotriva Legii privind pensiile de serviciu ale magistraților. Noul termen stabilit de judecători este 11 februarie 2026.

Potrivit unei informări oficiale a CCR, decizia de amânare a fost luată ca urmare a unei cereri de întrerupere a deliberărilor, formulată pentru a permite o analiză mai aprofundată a problemelor ridicate în cauză. De asemenea, judecătorii constituționali au avut în vedere și o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 15 ianuarie.

„Având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și documentele depuse de autorul sesizării, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate pentru data de 11 februarie 2026”, se arată în comunicatul CCR.

La ședința de vineri au participat toți cei nouă judecători ai Curții Constituționale, inclusiv Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, ale căror numiri au fost contestate la Curtea de Apel București.

Datoria externă totală a României a crescut cu peste 24 de miliarde de euro în primele 11 luni ale anului 2025, ajungând la 227,5 miliarde de euro, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR).
Datoria externă pe termen lung a atins 178,5 miliarde de euro la 30 noiembrie 2025, în creștere cu 14,2% față de 31 decembrie 2024, în timp ce datoria externă pe termen scurt a urcat la 48,9 miliarde de euro, majorare de 3,7% comparativ cu finalul anului trecut.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 17% în perioada ianuarie – noiembrie 2025, în scădere față de 21,5% în 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii s-a situat la 6,0 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR a rămas stabil, 103,5% la 30 noiembrie 2025, față de 103,6% la finalul anului 2024.
În perioada ianuarie – noiembrie 2025, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 27,1 miliarde de euro, comparativ cu 26 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului precedent. În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 260 milioane de euro, balanța serviciilor un excedent mai mare cu 11 milioane de euro, balanța veniturilor primare un deficit mai mare cu 1 miliard de euro, iar balanța veniturilor secundare un excedent mai mic cu 339 milioane de euro.

Ministerul Dezvoltării a lansat în dezbatere publică proiectul de reformă în administrația publică, care prevede reducerea cheltuielilor de personal cu 10%. Documentul urmează să fie adoptat prin asumarea răspunderii guvernului în Parlament, cel mai probabil săptămâna viitoare, fiind un element esențial pentru elaborarea bugetului de stat pe acest an.

Autoritățile estimează că aplicarea măsurilor propuse ar putea reduce cheltuielile statului cu peste trei miliarde de lei în 2026 și cu aproape șase miliarde anual după această perioadă.

Reducerea costurilor va fi realizată prin reorganizarea instituțiilor, tăierea sporurilor și a posturilor, fără a fi afectate salariile de bază ale angajaților. La nivelul administrației locale, proiectul prevede o diminuare clară cu 10% a posturilor ocupate.

Printre măsurile punctuale se numără eliminarea a peste 6.000 de posturi de consilieri personali și reducerea cu 25% a posturilor din instituțiile prefectului. De asemenea, salariul președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice va fi plafonat, iar angajații din instituțiile subordonate Ministerului Dezvoltării vor avea salariile limitate prin grile de salarizare. Vor fi reduse și numărul de membri ai consiliilor de administrație pentru Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, precum și pentru Agenția Națională pentru Locuințe.

Proiectul introduce și măsuri fiscale: impozitul pentru clădirile construite ilegal va fi majorat cu 100% pentru următorii cinci ani, iar persoanele cu datorii la stat vor avea restricții la vânzarea sau achiziția de locuințe și autovehicule. De asemenea, statul va putea reține taxe și impozite neplătite direct din indemnizațiile de handicap sau din ajutoarele sociale.

Președintele României, Nicușor Dan, a acordat post-mortem gradul de chestor de poliție comisarului-șef Marius-Daniel Mîrzacu, șeful Inspectoratului de Poliție Județean Dolj, care a murit sâmbătă, la birou.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, șeful statului a semnat marți, 13 ianuarie 2026, decretul privind acordarea post-mortem a gradului profesional de chestor de poliție comisarului-șef Mîrzacu Marius-Daniel, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Șeful IPJ Dolj, Marius-Daniel Mîrzacu, în vârstă de 51 de ani, a decedat sâmbătă, în timpul programului de lucru. Anunțul decesului a fost făcut de Inspectoratul de Poliție Județean Dolj, care a transmis că dispariția acestuia reprezintă „o pierdere grea” pentru instituție.

Reprezentanții IPJ Dolj au arătat că, de-a lungul carierei sale, Marius-Daniel Mîrzacu a dat dovadă de profesionalism, responsabilitate și devotament față de misiunea Poliției Române, contribuind la menținerea siguranței publice.
Surse apropiate anchetei indică drept cauză probabilă a decesului un infarct.

Patriarhia Română a reacționat marți față de proiectul de lege privind legalizarea prostituției, inițiat de un parlamentar PNL, apreciind că un asemenea demers este incompatibil cu respectarea demnității persoanei umane și cu învățătura de credință ortodoxă.

Într-un comunicat citat de agenția de știri Basilica, Patriarhia își exprimă îngrijorarea și dezaprobarea față de inițiativa legislativă, arătând că prostituția reprezintă o formă gravă de exploatare și tranzacționare a trupului omenesc în scop financiar, cu efecte negative profunde asupra persoanei și societății.

Potrivit reprezentanților Bisericii Ortodoxe Române, legalizarea prostituției nu ar conduce la eradicarea traficului de persoane, nici la eliminarea exploatării sexuale sau a prostituției ilegale, ci ar putea crea un cadru favorabil extinderii unor practici incompatibile cu libertatea și demnitatea umană.

„Patriarhia Română consideră necesară exprimarea unei poziții publice ferme ori de câte ori inițiativele legislative contravin valorilor morale și mărturisirii de credință a Bisericii Ortodoxe Române”, se mai arată în comunicat.
Proiectul de lege a fost anunțat luni de parlamentarul PNL Ion Iordache, care susține că reglementarea activităților de natură sexuală ar scoate fenomenul din zona ilegală, ar permite controale medicale periodice, ar oferi protecție juridică și ar crea instrumente mai eficiente pentru combaterea traficului de persoane.
Inițiatorul invocă exemple din mai multe state europene, precum Germania, Olanda sau Austria, afirmând că lipsa unei legislații clare menține exploatarea și abuzurile în afara controlului statului.

Deputatul PSD Viorica Sandu afirmă că în spațiul public există o manipulare legată de Acordul UE–Mercosur și susține că europarlamentarii USR au votat împotriva unor măsuri esențiale de protecție pentru agricultorii români. Aceasta cere explicații clare privind poziția României la Bruxelles și avertizează că agricultura românească nu poate fi sacrificată în negocieri netransparente.

„Este important ca românii să știe adevărul: în 16 decembrie 2025 NU s-a votat Acordul UE–Mercosur, așa cum susțin USR și PNL! În Parlamentul European s-a votat un raport privind măsuri de protecție pentru fermieri, în cazul în care acest acord va fi supus votului în ianuarie”, a declarat deputatul Viorica Sandu.

Aceasta a subliniat că Acordul UE–Mercosur, în forma actuală, creează o competiție profund inechitabilă pentru fermierii români, care sunt obligați să respecte reguli stricte, în timp ce ar urma să concureze cu produse provenite din state care nu respectă aceleași standarde.

„România are dreptul și obligația să ceară explicații pentru un vot dat împotriva fermierilor români”, a transmis Sandu.

Deputatul PSD a comparat voturile exprimate de diferitele grupuri politice din Parlamentul European.

„Ce au făcut europarlamentarii PSD? Au votat pentru clauze clare de protecție a fermierilor români și europeni”, a precizat aceasta.

În schimb, spune Viorica Sandu, europarlamentarii USR „au votat împotriva acestor protecții”. Mai exact, aceștia:
„au respins pragul de 5% la creșterea importurilor sau scăderea prețurilor care ar fi declanșat automat măsuri de salvgardare; au respins obligarea Comisiei Europene să intervină – au preferat ca aceasta doar «să poată», nu «să fie obligată» să apere fermierii; au respins clauzele privind mediul, siguranța alimentară și bunăstarea animalelor; au respins suspendarea importurilor de produse care nu respectă standardele UE, inclusiv cele modificate genetic”, a transmis deputatul PSD.

Parlamentarul Viorica Sandu a amintit și poziția ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, care „a refuzat să avizeze acordul în forma actuală, a cerut garanții suplimentare și a avertizat public că acesta afectează grav agricultura românească”.  Totodată, ministrul ar fi declarat că „nu a fost consultat și nu a știut că România va primi mandat de vot favorabil”.

„În aceste condiții, miniștrii USR de la Externe și Economie trebuie să explice: cine a decis poziția României la Bruxelles? de ce a fost ignorată poziția Ministerului Agriculturii? și de ce s-a acceptat un acord fără garanții reale pentru fermieri?”, a mai spus Viorica Sandu.

Deputatul PSD respinge ideea că ar fi vorba despre protecționism și insistă asupra mizei reale a deciziei.

„Nu vorbim despre protecționism, ci despre echitate! Agricultura românească nu poate fi moneda de schimb a unor negocieri netransparente! Miza este securitatea alimentară, locurile de muncă și viitorul satului românesc! Cer public explicații și asumare politică pentru votul exprimat la Bruxelles. România are dreptul și obligația să-și apere fermierii!”, a concluzionat deputatul Viorica Sandu.

Aeroportul Internațional Henri Coandă București va produce energie electrică pentru consum propriu, printr-un proiect strategic de investiții derulat de Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), care vizează creșterea autonomiei energetice și reducerea impactului asupra mediului.

Proiectul prevede construirea unei centrale fotovoltaice cu o capacitate totală planificată de 31,5 MWp, integrată cu un sistem de stocare a energiei de 30 MWh, valoarea totală estimată a investiției fiind de 283,8 milioane lei, fără TVA. Implementarea se va face etapizat, în funcție de necesarul energetic al aeroportului și de dezvoltările viitoare ale infrastructurii.

Prima etapă a proiectului presupune realizarea unei centrale fotovoltaice de 12,6 MWp și a unui sistem de stocare a energiei de 17,88 MWh, racordate la uzina electrică de 20 kV a aeroportului. Valoarea acestei etape este de 176,9 milioane lei, fără TVA.
Pentru Etapa 1, CNAB a obținut finanțare nerambursabilă în valoare de 132 milioane lei, prin programul „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor”, finanțat din Fondul pentru

Modernizare și gestionat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Contractul de finanțare a fost deja semnat.

Potrivit reprezentanților companiei, investiția va contribui la reducerea costurilor operaționale, la scăderea emisiilor de carbon și la asigurarea continuității operaționale pentru una dintre cele mai importante infrastructuri critice din România.
„Investițiile în producerea de energie din surse regenerabile sunt esențiale pentru creșterea autonomiei energetice a aeroportului și pentru alinierea la standardele europene de sustenabilitate”, a declarat directorul general al CNAB, Bogdan Mîndrescu.
Demersurile CNAB în domeniul protecției mediului sunt recunoscute și la nivel european. Recent, Aeroportul Internațional Henri Coandă București a obținut Nivelul 3 de acreditare în cadrul programului Airport Carbon Accreditation, derulat de ACI Europe, care certifică gestionarea eficientă și reducerea emisiilor de CO₂.