Aproximativ 3.000 de siderurgiști de la Liberty Galați încep să își primească salariile restante, după ce primele sume au fost virate în conturi încă de astăzi, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Potrivit acestuia, plățile vizează drepturile salariale aferente perioadei noiembrie 2025 – februarie 2026 și sunt realizate prin intermediul AJOFM Galați, din Fondul de Garantare.

„Mă bucur că, după parcurgerea procedurilor legislative, s-au găsit soluții pentru a urgenta plata salariilor restante, astfel încât oamenii să își primească banii înainte de Sărbătorile de Paști”, a transmis Costel Fotea.

Liderul administrației județene a subliniat impactul social major al acestor măsuri, arătând că plata restanțelor aduce stabilitate pentru mii de familii din Galați, într-un context economic dificil pentru industria siderurgică.

În mesajul său, Costel Fotea a mulțumit vicepremierului Marian Neacșu, premierului Ilie Bolojan, precum și instituțiilor implicate – inclusiv Ministerului Muncii, Ministerului Economiei și Ministerului Finanțelor – pentru sprijinul acordat în identificarea soluțiilor.

De asemenea, acesta a evidențiat rolul noii conduceri a combinatului, al sindicatelor și al celorlalți parteneri implicați în susținerea angajaților.

Președintele CJ Galați și-a exprimat speranța că, în perioada următoare, vor fi identificate soluțiile necesare pentru relansarea activității combinatului siderurgic, considerat un pilon esențial al economiei locale și naționale.

Proiectul Drumului Expres Brăila–Tulcea, cunoscut și sub denumirea „Dobrogea Expres”, a primit primul aviz, după ce Compania Națională de Investiții Rutiere a aprobat studiul de fezabilitate, a anunțat ministrul Transporturilor, Ciprian Constantin Șerban.

Potrivit acestuia, documentația urmează să fie transmisă către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pentru parcurgerea etapelor de avizare.

Drumul expres va avea o lungime de 61,6 kilometri și va asigura conexiunea între zona Podului peste Dunăre de la Brăila și municipiul Tulcea, facilitând accesul către Delta Dunării. Traseul se va desfășura integral în județul Tulcea, între Jijila și Cataloi, traversând mai multe localități, printre care Smârdan, Văcăreni, Luncavița, Isaccea și Niculițel.

Proiectul prevede realizarea a 58 de structuri, inclusiv poduri și pasaje, precum și a cinci noduri rutiere majore, la Jijila, Luncavița, Isaccea, Telița și la intersecția cu viitorul drum expres Tulcea–Constanța. De asemenea, vor fi amenajate parcări de scurtă durată, spații de servicii și un centru de întreținere și coordonare.

„Dobrogea Expres” este considerat un proiect strategic de infrastructură, care va contribui la îmbunătățirea conectivității între regiunile Moldova, Muntenia și Dobrogea, precum și la dezvoltarea economică a zonei și valorificarea potențialului turistic al Deltei Dunării și al Portului Tulcea.

Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, a anunțat semnarea unui acord de parteneriat pentru realizarea centurii mari a municipiului Galați, un proiect strategic de infrastructură rutieră.

Potrivit acestuia, acordul a fost încheiat între Consiliul Județean Galați și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, în cadrul Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în vederea realizării obiectivului de investiții „Varianta de ocolire Galați”.
Proiectul va fi finanțat din fonduri europene, prin Programul Transport 2021–2027, și reprezintă, potrivit lui Fotea, „un pas esențial” pentru îmbunătățirea traficului și a siguranței rutiere în zonă.

Noua centură va avea un traseu care pornește din zona Giurgiulești, ocolește Lacul Brateș, trece în apropierea localității Costi și ajunge la Smârdan. De aici, proiectul va asigura conexiunea cu drumul expres Galați–Brăila și cu Podul peste Dunăre, precum și cu viitorul drum expres Brăila–Focșani, parte a coridorului A7.

Președintele CJ Galați a subliniat că investiția va contribui la scoaterea traficului greu din oraș, reducerea poluării și scurtarea timpilor de tranzit pentru transportatori.
În cadrul parteneriatului, CNAIR va elabora documentația tehnico-economică și cererea de finanțare, în timp ce Consiliul Județean Galați va gestiona obținerea avizelor și procedurile de achiziție pentru proiectare, execuție și supervizare. Implementarea va fi realizată de o echipă mixtă, sub monitorizare permanentă.

Directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol, a anunțat că au început săpăturile la un nou tunel de pe secțiunea 2 a autostrăzii Sibiu-Pitești, între Boița și Cornetu.

Tunelul Boița 1 va avea două galerii: 264,23 metri pe sensul Sibiu-Pitești și 246,71 metri pe sensul Pitești-Sibiu. În total, pe secțiunea 2, care măsoară 31,33 kilometri, vor fi construite șapte tuneluri.

Contractul pentru această secțiune este finanțat prin Programul Transport 2021-2027, având o valoare de 4,25 miliarde de lei, fără TVA. În paralel, continuă lucrările la tunelul Robești (900 m), unde s-au săpat deja 628 m în galeria dreaptă și 654 m în galeria stângă.
Finalizarea celor două secțiuni montane ale A1, dintre Boița și Tigveni (68,73 km), va completa coridorul 4 Pan-european, care traversează România de la Constanța până la Nădlac, pe o distanță totală de 850 km.

România plânge pierderea lui Mircea Lucescu, una dintre cele mai respectate și longevive figuri ale fotbalului românesc și europen. În urma decesului său, liderii țării au transmis mesaje de condoleanțe și omagii.

Președintele Nicușor Dan a subliniat că moartea lui Mircea Lucescu reprezintă o pierdere uriașă pentru România. „Timp de peste șase decenii, ca jucător al echipei naționale și al cluburilor de tradiție, iar mai apoi ca antrenor de elită, acesta a excelat la cel mai înalt nivel. Cu tenacitate și inteligență tactică remarcabile, a obținut trofee importante și a format echipe, dar mai ales caractere. A fost un adevărat ambasador al României pe marile stadioane ale lumii”, a transmis șeful statului.

Premierul Ilie Bolojan a adăugat: „Mircea Lucescu a însemnat fotbal, cu «F» mare, pentru cel puțin trei generații. Cei mai norocoși l-au văzut jucând pentru Dinamo București în anii 60 și 70 sau în rolul de căpitan al naționalei la meciurile Campionatului Mondial din 1970. Alții abia se nășteau atunci când a început să antreneze. Chiar și cei mai tineri îl cunosc drept legendarul antrenor al lui Șahtior Donets, Galatasaray sau Beșiktaș. Generațiile viitoare îl vor ști drept antrenorul legendar de al cărui nume se leagă cei mai buni ani ai fotbalului românesc. Mulțumim, Mircea Lucescu, pentru momentele extraordinare pe care ni le-ai oferit, pe teren sau de pe bancă! Dumnezeu să-l ierte!”

Ambii lideri au transmis condoleanțe familiei îndoliate și tuturor celor care l-au admirat pe marele antrenor.

Președintele Nicușor Dan a avut luni o întâlnire la Palatul Cotroceni cu premierul Ilie Bolojan, miniștrii Energiei și Transporturilor, Bogdan Ivan și Ciprian Șerban, precum și cu reprezentanți ai companiilor petroliere, pe tema aprovizionării cu carburanți.

Potrivit Administrației Prezidențiale, în cadrul discuțiilor a fost decisă instituirea unui mecanism de monitorizare continuă a aprovizionării cu combustibili, ca răspuns la tensiunile internaționale generate de închiderea Strâmtorii Ormuz.

Nicuțor Dan a precizat că România nu se confruntă în prezent cu dificultăți de aprovizionare, iar prețurile la combustibili sunt aliniate pieței internaționale. Totuși, a fost stabilit un mecanism de comunicare permanentă între autorități și companiile din sector, pentru a permite adoptarea rapidă a măsurilor preventive, dacă va fi necesar.

Guvernul a adoptat, de asemenea, reducerea accizei la motorina standard cu aproximativ 30 de bani pe litru (36 de bani cu TVA) și introducerea unei contribuții de solidaritate pentru companiile care extrag și comercializează petrol în România. Măsurile vor intra în vigoare marți, 7 aprilie.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a subliniat că strategia României se bazează pe creșterea capacității de producție interne, nu pe limitarea consumului. În paralel, alte state europene au început să limiteze deja consumul de carburant.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că rafinăria Petromidia, operată de Rompetrol, și-a reluat activitatea și funcționează la capacitate maximă, după finalizarea lucrărilor de mentenanță.

Potrivit oficialului, intervențiile tehnice au fost realizate într-un timp record, fără a afecta aprovizionarea pieței interne cu produse petroliere. Livrările au fost reluate, iar alimentarea cu benzină și motorină se desfășoară în condiții normale, fără disfuncționalități.
Rafinăria Petromidia asigură aproximativ 27% din consumul intern de carburanți. În 2025, unitatea a procesat circa 5,9 milioane de tone de materii prime, dintre care aproximativ 5,4 milioane de tone de țiței, rezultând o producție de aproape 5,8 milioane de tone de produse finite, inclusiv benzină și motorină.

Conform datelor prezentate, volumele disponibile sunt direcționate cu prioritate către rețeaua proprie de distribuție, pentru a menține continuitatea alimentării la pompă. Totodată, există capacitatea de a interveni rapid în situații punctuale pentru acoperirea cererii.
Ministrul Energiei a subliniat că sistemul funcționează în parametri normali, iar stocurile sunt gestionate responsabil, în condițiile unei aprovizionări constante a pieței.

Un deputat AUR a fost trimis în judecată pentru instigare publică, după ce ar fi îndemnat, pe o rețea de socializare, la acte violente împotriva unor instituții publice din Bistrița.

Potrivit procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ancheta a fost finalizată, iar inculpatul va fi judecat în stare de libertate.

Este vorba despre Tiberiu Boșutar, care, la momentul faptelor, nu avea încă această calitate. Incidentul a avut loc în decembrie 2024, în contextul tensionat generat de anularea turului al doilea al alegerilor prezidențiale.

Anchetatorii susțin că, în timpul unei transmisiuni live realizate în fața unor instituții publice din Bistrița, acesta ar fi instigat publicul la violență, inclusiv la incendierea clădirilor. Mesajul ar fi fost urmărit de zeci de mii de persoane.

Procurorii subliniază că astfel de acțiuni au afectat ordinea publică și reamintesc că libertatea de exprimare nu este un drept absolut, putând fi limitată atunci când există riscul comiterii unor infracțiuni.

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat că serviciul public de parcări nu își mai justifică existența în forma actuală și a propus eliminarea tuturor gratuităților acordate în parcările administrate de Primăria Municipiului București, inclusiv pentru mașinile electrice.

Edilul susține că actualul sistem este nesustenabil, în condițiile în care există aproximativ 90.000 de gratuități pentru circa 45.000 de locuri de parcare. „Este o situație absurdă”, a afirmat acesta într-o postare pe rețelele sociale.

Potrivit lui Ciucu, eliminarea gratuităților este necesară pentru a reduce presiunea asupra spațiului public și pentru a descuraja utilizarea excesivă a autoturismelor. Acesta a argumentat că mașinile electrice ocupă același spațiu ca cele cu motoare termice și că facilitățile acordate în prezent generează inechități sociale.

„Parcarea gratuită stimulează supraaglomerarea domeniului public, reduce spațiul pentru pietoni, biciclete și transport public și transmite ideea că mașina este soluția”, a precizat primarul general.
În același context, edilul a anunțat că municipalitatea are în vedere introducerea unor zone cu emisii reduse, ca parte a politicilor de îmbunătățire a calității aerului în București.
Ciucu a mai subliniat că parcarea în Capitală rămâne accesibilă, indicând un cost de aproximativ 16,5 lei pe zi pentru un abonament, și a apreciat că decizia de achiziție a mașinilor electrice nu este determinată de facilitățile de parcare.
Propunerea urmează să fie analizată la nivelul administrației locale.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat demararea lucrărilor la structura de rezistență a noii unități de igienizare din cadrul Spitalul de Pneumoftiziologie Galați, proiect în valoare de 5,2 milioane de lei.

Potrivit sursei citate, pe șantier au fost deja turnate fundațiile, iar în prezent se lucrează la pregătirea armăturii metalice pentru realizarea structurii de rezistență.

Noua construcție va avea o suprafață utilă de aproximativ 300 de metri pătrați, fiind organizată pe demisol și parter. Investiția este destinată eficientizării fluxurilor de lucru și asigurării unor condiții de igienizare la standarde ridicate.

Unitatea va include spații tehnice eficiente energetic, zone dedicate spălării, dezinfectării și călcării, precum și spații pentru depozitarea și distribuirea lenjeriei curate. De asemenea, proiectul prevede amenajarea de vestiare și grupuri sanitare pentru personal.
Reprezentanții administrației județene subliniază că investiția face parte dintr-un program mai amplu de modernizare a infrastructurii medicale din județ, cu scopul îmbunătățirii calității serviciilor oferite pacienților din Galați.