PSD și AUR au anunțat luni că vor iniția împreună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan.

Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă comune susținute de Marian Neacșu și Petrișor Peiu, care au precizat că demersul este în curs de pregătire.

„S-a decis ca noi să ne ocupăm de partea tehnică a unei moțiuni de cenzură. Abordarea politică va fi stabilită de președinții celor două partide, probabil pe parcursul acestei zile”, a declarat Marian Neacșu.

La rândul său, Petrișor Peiu a confirmat colaborarea dintre cele două formațiuni politice. „Facem un demers comun de redactare a unei moțiuni de cenzură (...) cu scopul de a demite Guvernul Bolojan”, a afirmat acesta.
Potrivit celor doi lideri, moțiunea de cenzură ar putea fi dezbătută în Parlament la începutul lunii mai.

Un moment semnificativ al săptămânii trecute, în Parlament, a fost promulgarea legii privind combaterea femicidului, un demers legislativ considerat esențial pentru întărirea protecției femeilor din România.

Deputatul Viorica Sandu a subliniat că noua reglementare reprezintă un progres necesar în lupta împotriva violenței de gen, chiar dacă nu poate repara tragediile deja petrecute.

„Deși nu poate schimba tragediile din trecut, această lege creează premisele pentru prevenirea unor astfel de cazuri în viitor. Statul recunoaște astfel explicit o formă extremă de violență și își asumă un rol mai ferm în combaterea ei, inclusiv prin măsuri mai clare de prevenție și sancțiuni mai dure. Este un pas înainte pentru siguranță, respect și dreptul fundamental la viață”, a transmis deputatul.

Actul normativ introduce mecanisme mai ferme de prevenire a violenței domestice și înăsprește sancțiunile în cazurile grave, fiind privit de inițiatori drept o aliniere la standardele europene în materie de protecție a victimelor.

Ministerul Dezvoltării a ajuns la o rată de absorbție de 77% pe cele patru componente ale Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) aflate în coordonarea sa, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. Oficialul susține că, în ultimele două săptămâni, indicatorul a crescut cu 4 puncte procentuale și că există perspective pentru o absorbție de aproape 100% până la sfârșitul verii.

„Dezvoltarea României prin proiecte finanțate din fonduri europene reprezintă o oportunitate importantă pentru comunitățile locale, mai ales în actualul context financiar”, a transmis ministrul.

Pe componente, situația se prezintă astfel: programul C5 – Valul renovării are o rată de absorbție de 79%, cu decontări de peste 8,8 miliarde de lei. Pentru C10 – Fondul local, plățile se apropie de 7,4 miliarde de lei, iar rata de absorbție este de 77%.

În zona educației, componenta C15 – care vizează construirea de creșe moderne – înregistrează o absorbție de 72%, cu decontări de peste 1 miliard de lei. În ceea ce privește C11 – Turism și cultură, dedicată traseelor cicloturistice, absorbția ajunge la 81%, cu plăți de 115,7 milioane de lei.

Ministerul subliniază că autoritățile locale trebuie să accelereze finalizarea proiectelor și încărcarea documentației în platforma digitală, pentru a permite închiderea rapidă a investițiilor finanțate prin PNRR.

Peste 1.000 de muncitori și aproximativ 200 de utilaje sunt mobilizate pe secțiunea Cornetu–Tigveni a Autostrăzii Sibiu–Pitești, unul dintre cele mai complexe tronsoane ale proiectului, a anunțat vineri Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova.

Potrivit reprezentanților DRDP Craiova, activitatea din teren se desfășoară simultan cu organizarea producției pentru tunelul Poiana. În acest sens, a fost finalizată structura unei hale de peste 6.000 de metri pătrați, destinată realizării elementelor prefabricate necesare lucrărilor din tunel. Construcția intră în prezent în etapa de acoperire cu prelată.

Prefabricatele produse în această unitate vor fi utilizate pentru execuția tunelului Poiana, urmând să fie montate cu ajutorul unui utilaj TBM (Tunnel Boring Machine), tehnologie utilizată pentru forarea tunelurilor.
Imaginile recente publicate de DRDP Craiova oferă o perspectivă extinsă asupra stadiului lucrărilor, evidențiind zonele unde sunt concentrate echipele și utilajele, precum și progresul față de raportările anterioare.
Secțiunea Cornetu–Tigveni are o lungime de aproximativ 37,4 kilometri și include peste 50 de poduri și pasaje, un ecoduct, un tunel, două noduri rutiere, două spații de servicii și un centru de întreținere și coordonare.

Traseul se desfășoară între localitățile Cornetu și Tigveni, pe teritoriul județelor Vâlcea și Argeș, fiind parte dintr-un proiect mai amplu împărțit în cinci tronsoane, care va asigura legătura între municipiile Sibiu și Pitești.
În prezent, traficul între Sibiu și Pitești se desfășoară pe DN7, o rută intens circulată, unde viteza medie este de aproximativ 60 km/h, iar întârzierile sunt frecvente.
Autostrada Sibiu–Pitești, prima care traversează Munții Carpați, face parte dintr-un coridor strategic de transport ce leagă Europa de Vest de Marea Neagră. Finalizarea proiectului este așteptată să reducă timpii de deplasare, să crească siguranța rutieră și să sprijine dezvoltarea economică a regiunilor traversate.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că a transmis spre avizare interministerială un proiect de ordonanță de urgență care prevede incriminarea tăierii abuzive a arborilor din spațiile verzi urbane.

Potrivit acesteia, actul normativ vizează situațiile în care sunt afectate suprafețe extinse de vegetație, propunând ca distrugerea sau defrișarea spațiilor verzi de peste un hectar să fie încadrată drept infracțiune, inclusiv atunci când acestea se află în intravilan sau pe proprietăți private.
„Am trimis la avizare proiectul de Ordonanță de Urgență care face din distrugerea sau tăierea arborilor, chiar și din proprietate privată, infracțiune, dacă sunt distruse spații verzi mai mari de un hectar”, a transmis ministra într-o postare publică.

Oficialul a făcut referire la cazuri recente care au generat reacții în spațiul public, menționând situația din Parcul IOR. „Pe scurt: ce s-a întâmplat în parcul IOR, dacă se mai repetă și în alte parcuri, să fie sancționat cu închisoarea”, a precizat Buzoianu.

Ministra Mediului a subliniat că inițiativa vine în contextul deficitului de spații verzi din orașe și al presiunilor exercitate de dezvoltările imobiliare. „Orașele noastre și-așa au prea puține spații verzi. Haideți să nu le mai lăsăm pradă mafiei imobiliare”, a mai declarat aceasta.
Proiectul urmează să fie analizat de celelalte ministere înainte de o eventuală adoptare de către Guvern.

Ministerul Afacerilor Interne și Phoenix Media au lansat proiectul „Phoenix Media Public Safety Awareness”, un sistem de informare publică ce permite difuzarea rapidă a alertelor de siguranță pe panouri publicitare digitale din București și alte 17 orașe din țară.

Inițiativa transformă infrastructura de publicitate digitală într-un canal oficial de comunicare în situații de urgență, permițând autorităților să transmită în timp real informații despre copii dispăruți, persoane urmărite sau evadate, restricții rutiere și avertizări de vreme severă.

În urma colaborării dintre MAI, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și operatorul privat, au fost dezvoltate platforme dedicate care oferă acces direct și gratuit la peste 170 de panouri digitale. Potrivit inițiatorilor, mesajele pot fi afișate în mai puțin de un minut de la activare.

Conform datelor prezentate, până în prezent au fost difuzate 16 alerte, dintre care 12 au vizat copii dispăruți. Mesajele au fost afișate de peste 2,4 milioane de ori, ajungând la aproximativ 9,4 milioane de persoane, iar toate cazurile de minori dispăruți promovate prin acest sistem au fost soluționate.

Proiectul a fost premiat în 2026 la Smart City Industry Awards pentru inovație în domeniul siguranței publice și sănătății.
Phoenix Media gestionează o rețea de panouri publicitare digitale în București și următoarele orașe: Alba Iulia, Arad, Cluj-Napoca, Constanța, Drobeta Turnu Severin, Galați, Iași, Pitești, Sibiu, Suceava, Târgu-Jiu, Tulcea, Timișoara, Roman, Florești, Câmpina-Nistorești, Slobozia.

Un nou tronson al autostrăzii Autostrada Sibiu–Pitești ar putea fi deschis circulației înainte de termen, în cursul acestui an, a anunțat directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol.

Potrivit acestuia, lucrările pe secțiunea 4 Tigveni–Curtea de Argeș, cu o lungime de 9,86 kilometri, se apropie de final, stadiul de execuție fiind de aproximativ 90%. Pe șantier sunt mobilizați circa 450 de muncitori și 130 de utilaje, iar constructorul austriac PORR desfășoară lucrări de terasamente, asfaltare, precum și intervenții la structurile de pe traseu.

Directorul CNAIR a precizat că pe traseu sunt în derulare lucrări la 12 poduri și pasaje, inclusiv montarea elementelor de siguranță, a sistemelor de iluminat și a infrastructurii ITS. De asemenea, la tunelul Momaia sunt instalate echipamentele necesare siguranței circulației.

În zona nodului rutier Tigveni a fost finalizată așternerea stratului de legătură, ceea ce indică un stadiu avansat al lucrărilor. Oficialul a estimat că, în condițiile menținerii ritmului actual, circulația ar putea fi deschisă cu aproximativ șase luni înainte de termenul contractual, stabilit pentru februarie 2027.

Astfel, potrivit estimărilor CNAIR, anul acesta s-ar putea circula pe aproximativ 54 de kilometri din totalul de 122 de kilometri ai autostrăzii Sibiu–Pitești, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România, finanțat prin Programul Transport 2021–2027.

Deputatul Viorica Sandu a anunțat că a votat în Camera Deputaților o măsură menită să corecteze o prevedere care, potrivit acesteia, a afectat direct pacienții vulnerabili. Noua reglementare prevede că prima zi de concediu medical va fi plătită pentru anumite categorii de pacienți.

Potrivit declarațiilor făcute de Viorica Sandu, beneficiari ai acestei modificări sunt pacienții oncologici, bolnavii cronici, persoanele incluse în programele naționale de sănătate, dar și pacienții spitalizați sau cei care se confruntă cu urgențe medico-chirurgicale.

„Prima zi de concediu medical nu va mai însemna o penalizare pentru cei care sunt cu adevărat bolnavi. Pentru aceste categorii vulnerabile, această zi va fi plătită”, a transmis deputatul Viorica Sandu.

Aceasta a criticat regula anterioară, susținând că aceasta i-a pus pe mulți români în situația de a alege între sănătate și venituri.

„Pentru mulți români, regula anterioară a însemnat o alegere nedreaptă: să meargă bolnavi la muncă sau să piardă bani. Asta nu este protecție socială, ci o presiune pusă exact pe cei mai vulnerabili”, a declarat deputatul Viorica Sandu.

În opinia sa, concediul medical ar trebui să fie o formă reală de protecție socială, nu una „acordată cu jumătate de măsură”, subliniind impactul nu doar asupra pacientului, ci și asupra colectivității.

Viorica Sandu a descris votul din Parlament drept „un pas corect”, însă a subliniat că sistemul de sănătate și protecție socială are încă nevoie de reforme.

„Sănătatea nu trebuie condiționată de venit. Mai avem de construit un sistem care să îi respecte cu adevărat pe cei aflați în suferință”, a mai precizat deputatul.

Guvernul României salută finalizarea cu succes a tranzacției prin care Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a achiziționat operatorul Portul Internațional Giurgiulești, compania ICS Danube Logistics, de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare.

Executivul subliniază că această investiție va consolida rolul strategic al Portul Constanța în regiunea Mării Negre, cu obiectivul de a-l transforma într-un hub regional major, capabil să asigure interconectarea dintre Uniunea Europeană și regiunile învecinate, inclusiv în contextul noilor rute de transport generate de evoluțiile geopolitice recente.

Prin preluarea Portului Giurgiulești, România își asumă, prin Administrația Porturilor Maritime Constanța, dezvoltarea și consolidarea poziției acestuia. Planurile de investiții vizează creșterea capacității operaționale, modernizarea infrastructurii și întărirea rolului portului în regiunea Mării Negre și în bazinul Dunării.

Autoritățile evidențiază că importanța strategică a portului va crește, acesta fiind bine poziționat inclusiv pentru a contribui la procesul de reconstrucție viitoare a Ucrainei.
Totodată, tranzacția este considerată un pas important pentru consolidarea relațiilor economice și comerciale dintre România și Republica Moldova, contribuind la securizarea lanțurilor de aprovizionare ale Republicii Moldova și la întărirea Parteneriatului Strategic dintre cele două state.

Portul Internațional Giurgiulești, situat la gurile Dunării, în proximitatea granițelor cu România și Ucraina, este singurul port maritim al Republicii Moldova și gestionează peste 70% din importurile și exporturile realizate pe cale navigabilă ale țării. Infrastructura sa include un terminal petrolier, două terminale de cereale, un terminal pentru mărfuri generale și un parc de afaceri.

Procesul de achiziție a început la 31 decembrie 2025, când BERD a semnat acordul de vânzare a 100% din acțiunile ICS Danube Logistics. Tranzacția a fost aprobată de acționarii Portului Constanța la 12 februarie 2026, iar cadrul legal necesar a fost finalizat la 26 martie 2026, prin adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a modificărilor legislative privind regimul portului Giurgiulești.