Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat ordinul de începere a lucrărilor pentru modernizarea infrastructurii rutiere și pietonale din incinta Spitalului Județean Clinic de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din municipiul Galați, într‑o investiție de 8,84 milioane de lei, finanțată din bugetul administrației județene.

Proiectul vizează transformarea completă a accesului rutier și pietonal din zona spitalului, cu scopul de a crea condiții optime, sigure și confortabile atât pentru pacienți și aparținători, cât și pentru personalul medical care deservește una dintre cele mai importante instituții medicale din Estul României.

„Sunt lucrări prin care, în cursul acestui an, vom moderniza din temelii întreaga zonă rutieră de acces și aleile pietonale dinspre strada Brăilei, precum și din interiorul unității medicale”, a transmis Costel Fotea, subliniind că investiția face parte dintr‑un efort amplu de dezvoltare și modernizare a infrastructurii sanitare gălățene.

Lucrările includ refacerea carosabilului și a semnalizării rutiere pentru a îmbunătăți circulația și siguranța celor care tranzitează zona, amenajarea trotuarelor pentru un acces pietonal facil și sigur, instalarea unui sistem modern de iluminat public, colectarea apelor pluviale pentru prevenirea bălților și construirea unui pasaj subteran de acces între spital și noul corp al Prosecturii, menit să fluidizeze traficul și să asigure legături mai sigure între clădirile unității spitalicești.

Aceste intervenții sunt gândite pentru a avea un impact direct asupra mobilității tuturor celor care ajung în incinta spitalului, fie în calitate de pacienți, fie în calitate de vizitatori sau angajați.

Demararea acestui proiect vine într‑un moment în care spitalul gălățean este în plin proces de extindere și modernizare, cu investiții care variază de la extinderea parcării supraetajate până la construirea unor noi corpuri medicale moderne și dotate.

„Prin această investiție, facem încă un pas concret pentru a oferi gălățenilor un Spital Județean modern, sigur și ușor accesibil!”, a mai spus președintele CJ Galați, relevând angajamentul administrației pentru îmbunătățirea serviciilor și facilităților pentru sănătatea publică.

O ședință pe tema situației cetățenilor români aflați în zona conflictului din Orientul Mijlociu are loc luni, la Palatul Victoria.

Reuniunea a fost convocată de premierul Ilie Bolojan. Participă viceprim-miniștrii, precum și reprezentanți ai ministerelor Afacerilor Externe, Transporturilor, Economiei, Apărării și Finanțelor.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat duminică seara că toți cetățenii români aflați în Orientul Mijlociu sunt în siguranță, autoritățile fiind în contact permanent cu aceștia.

În paralel, TAROM va opera zboruri speciale pentru repatrierea românilor din zona afectată. Compania a anunțat că, după obținerea aprobărilor din partea autorităților egiptene pentru cursele speciale pe ruta Cairo – București, peste 360 de cetățeni români vor ajunge în țară în dimineața zilei de luni, pe Aeroportul Internațional Henri Coandă.

Autoritățile urmează să analizeze, în cadrul ședinței, măsuri suplimentare pentru sprijinirea și aducerea în siguranță a tuturor românilor care solicită repatrierea.

Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a declarat luni că o creștere mai mare de 3–5 bani pe litru a prețului carburanților la pompă nu este justificată în acest moment, respingând scenariile privind atingerea pragului de 10 lei pentru benzină sau motorină.

„O creștere mai mare de 3-5 bani la pompă nu este justificată în momentul de față. Iar acele speculații care au apărut în spațiul public cu motorina sau benzina 10 lei sunt niște minciuni. Nu există în momentul de față niciun argument rațional, comercial, economic, pentru care s-ar putea să ajungă prețul la pompă la aceste cote de 10 lei sau apropiat de 10 lei”, a afirmat ministrul.

El a precizat că autoritățile sunt în alertă și că încă de sâmbătă se lucrează pe această temă, pentru a preveni eventuale disfuncționalități în piață. Ivan a exclus și scenariul unei creșteri de 30% a prețurilor la carburanți, subliniind că dorește să elimine panica indusă la nivel național.

Ministrul a adăugat că România dispune de stocuri la nivel național și de rezerve de urgență care pot fi utilizate în situații excepționale pentru a menține stabilitatea prețurilor la benzină și motorină.
În paralel, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a avertizat într-o analiză transmisă presei că depășirea pragului de 9–10 lei/litru ar putea deveni realistă dacă prețul țițeiului se stabilizează pe termen mai lung la 90–100 dolari pe baril, pe fondul escaladării militare din Orientul Mijlociu și al riscurilor privind traficul prin Strâmtoarea Ormuz.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru construirea, la Galați, a unui Centru Integrat de Îngrijiri Paliative, o investiție în valoare de aproape 25 de milioane de lei, urmând ca săptămâna viitoare să fie emis ordinul de începere a lucrărilor.

„Este un proiect de suflet, menit să asigure, la Galați, un serviciu social nou și necesar - un centru dedicat pacienților afectați de boli grave sau incurabile, precum formele avansate de cancer, care vor putea beneficia aici de sprijinul medical și uman de care au atâta nevoie”, a transmis Costel Fotea.

Investiția este considerată esențială în condițiile în care, în prezent, Spitalul Județean Galați dispune de doar 10 paturi pentru astfel de servicii, iar cererea depășește cu mult capacitatea existentă.

Viitorul Centru de Îngrijiri Paliative va avea o capacitate de 50 de paturi și va oferi servicii de spitalizare continuă, consiliere și planificare terapeutică, consiliere psihologică și recuperare medicală.

Finanțarea proiectului este asigurată atât din fonduri europene, prin Programul Sănătate, cât și din bugetul propriu al Consiliului Județean.

„Centrul va funcționa într-o clădire modernă, cu patru etaje, dotată cu peste 1.000 de echipamente de ultimă generație. Vor fi amenajate saloane cu două și trei paturi, cabinete medicale, spații pentru kinetoterapie și consiliere psihologică, precum și săli de tratament și de socializare. Este un pas important pentru a le oferi celor aflați în suferință nu doar tratament, ci și demnitate, alinare și speranță!”, a mai transmis Fotea.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a participat la reuniunea informală a miniștrilor sănătății organizată în cadrul Președinției Cipriote a Consiliul Uniunii Europene, unde a exprimat sprijinul României pentru inițiativa Comisia Europeană de înființare a unui Centru European de Excelență Clinică pentru Produse Farmaceutice.

În intervenția sa, ministrul a subliniat necesitatea adaptării rapide a României la noile mecanisme europene din domeniul sănătății, precum și importanța reducerii timpilor de așteptare pentru introducerea terapiilor inovatoare pe piață. „Pentru pacienți, fiecare lună contează”, a transmis acesta.

Potrivit oficialului român, aderarea la noua structură ar aduce beneficii concrete pentru sistemul național de sănătate, printre care acces mai rapid la ghiduri și protocoale clinice armonizate la nivel european, accelerarea accesului la terapii inovatoare și tratamente personalizate – în special în oncologie –, precum și reducerea decalajelor față de alte state membre în privința accesului la inovație.

De asemenea, ministrul a evidențiat importanța integrării eficiente a terapiilor avansate și a biotehnologiilor moderne, într-un context în care medicina de precizie cunoaște o dezvoltare accelerată la nivel european.
„Integrarea în aceste structuri europene reprezintă o decizie strategică pentru modernizarea sistemului de sănătate și pentru reducerea inechităților în accesul la tratament”, a arătat ministrul Sănătății, reiterând angajamentul României pentru creșterea accesului pacienților la cele mai recente ghiduri și terapii, în condiții de siguranță, eficiență și transparență.

Guvernul a discutat, recent, un proiect de ordonanță de urgență care introduce o primă de stabilitate pentru tinerii cu vârste între 16 și 30 de ani care nu au loc de muncă și nu urmează nicio formă de învățământ sau formare profesională.

Actul normativ modifică Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă și vizează sprijinirea accesului pe piața muncii al tinerilor, persoanelor vulnerabile și șomerilor de lungă durată.
Printre principalele prevederi se numără acordarea unei prime de stabilitate pentru tinerii din categoria NEET (Not in Employment, Education or Training), respectiv cei care nu sunt angajați, nu studiază și nu participă la cursuri de formare profesională. Măsura are ca scop încurajarea ocupării și menținerea unui loc de muncă pe termen mai lung.

De asemenea, ordonanța extinde categoriile pentru care angajatorii pot beneficia de subvenții la încadrarea în muncă. Noile categorii includ șomerii cu vârste între 45 și 50 de ani, precum și șomerii de lungă durată, care vor fi integrați în măsuri active de ocupare.

Potrivit Guvernului, proiectul urmărește creșterea gradului de ocupare și reducerea riscului de excluziune socială în rândul persoanelor vulnerabile. Ordonanța urmează să fie adoptată în forma finală într-o ședință viitoare a Executivului.

Premierul Ilie Bolojan a oferit explicații privind plecarea sa grăbită de la finalul unei ședințe de Guvern din această săptămână, după ce a fost criticat că nu a răspuns tuturor întrebărilor jurnaliștilor pentru a ajunge la o întâlnire a organizației PNL Prahova. Șeful Executivului susține că și-a respectat un angajament anterior și respinge acuzațiile potrivit cărora ar fi „sărbătorit” măsurile de reducere a cheltuielilor adoptate de Guvern.

„Ședința s-a lungit destul de mult pentru că a fost nevoie să se obțină toate avizele. Am avut o declarație de presă în jurul orei 20:30 și am răspuns la cel puțin 10-15 întrebări, până aproape de ora 22.00”, a explicat Bolojan.

Premierul a precizat că, înainte de a pleca, a verificat dacă întâlnirea cu primarii PNL din Prahova mai are loc, iar la ora 22:10 s-a îndreptat spre eveniment. Întâlnirea ar fi durat aproximativ o oră, între 23:00 și miezul nopții.

„Nu cred că e nicio problemă ca între ora 23:00 și 24:00 să-ți respecți o înțelegere și să-ți saluți colegii, în condițiile în care a doua zi, la 8:10, eram din nou la lucru”, a afirmat premierul, subliniind că și-a îndeplinit atribuțiile fără sincope.

Șeful Executivului a respins ideea că participarea sa la eveniment ar fi fost nepotrivită, arătând că a fost vorba inclusiv despre o întâlnire cu caracter privat, în contextul în care a doua zi era ziua președintelui organizației județene, Mircea Roșca.

„Participarea la diferite evenimente, ședințe, chiar și o întâlnire privată, nu văd niciun fel de problemă pe tema asta. Dacă stai prea mult, de ce stai prea mult, dacă pleci, de ce pleci?”, a comentat liderul PNL.

În contextul criticilor apărute în spațiul public, Bolojan a respins ferm sugestia că ar fi celebrat măsurile de austeritate adoptate de Guvern.

„Doar niște oameni rău intenționați pot aprecia că am sărbătorit reducerile. Această coaliție s-a angajat că va face reformă în administrație, că va reduce cheltuielile de personal, că va elimina risipa și va crea condiții pentru dezvoltare. Prin pachetele adoptate, am făcut acest lucru”, a declarat premierul.

Costel Fotea, președintele Consiliul Județean Galați, a anunțat demararea unui proiect în valoare de 1,52 milioane de euro pentru creșterea capacității de intervenție rapidă și modernizarea sistemului de monitorizare a drumurilor județene.

Proiectul este derulat în parteneriat cu Raionul Hâncești din Republica Moldova și beneficiază de finanțare din fonduri europene transfrontaliere.

Potrivit autorităților județene, investiția prevede achiziția unei autospeciale multifuncționale de ultimă generație, dotată cu un sistem modular format din 10 echipamente performante, care va permite realizarea unei game variate de intervenții. Utilajul va putea fi folosit pentru deszăpezire, împrăștierea materialului antiderapant, înlăturarea efectelor inundațiilor, dar și pentru activități curente precum tăierea vegetației sau curățarea carosabilului și a indicatoarelor rutiere.

De asemenea, proiectul include instalarea unor senzori inteligenți de monitorizare a traficului și a condițiilor meteo pe drumurile județene DJ 242E Băneasa–Roșcani–Oancea și DJ 242D Băneasa–Suceveni–Rogojeni, artere care asigură legătura cu Republica Moldova.
Senzorii vor furniza în timp real date privind starea carosabilului și condițiile de trafic, inclusiv riscul de formare a poleiului, pentru a permite intervenții rapide în situații de risc și pentru a contribui la creșterea siguranței rutiere.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că o mare parte dintre ambasadorii români vor fi rechemați în țară în următoarele luni, principalele reproșuri vizând lipsa activității în domeniul relațiilor economice și depășirea duratei obișnuite a mandatului.

Declarația a fost făcută marți, într-un interviu acordat Radio România Actualități. Șeful statului a precizat că schimbările vor avea loc etapizat și vor include un număr semnificativ de reprezentanțe diplomatice.

„O să avem schimbări importante în vara aceasta (...) Estimez că în cursul lunii martie vom avea 40–50 de rechemări, printre care și în capitale importante”, a afirmat președintele.
Potrivit acestuia, una dintre cauze este depășirea duratei standard a mandatului diplomatic, care este, în mod obișnuit, de patru ani. „Uzual termenul este de patru ani, termenul este depășit de foarte mulți ambasadori”, a spus Nicușor Dan.

Președintele a subliniat însă că principala problemă este lipsa implicării în promovarea intereselor economice ale României. „În linii mari, diplomația noastră este una profesionistă, însă a lipsit diplomația economică”, a declarat acesta.

Șeful statului a explicat că ambasadorii trebuie să aibă un rol activ în facilitarea relațiilor economice, inclusiv prin contacte directe cu mediul de afaceri din țările în care sunt acreditați și prin identificarea de oportunități pentru companiile românești.
Primele măsuri concrete în acest sens au fost luate săptămâna trecută, când Administrația Prezidențială a anunțat semnarea decretelor de rechemare pentru mai mulți ambasadori.
Potrivit președintelui, viitorii ambasadori vor avea un mandat clar care va pune un accent mult mai mare pe componenta economică a activității diplomatice.

Pachetul de relansare economică adoptat de Guvern include scheme de finanțare în valoare totală de 5 miliarde de euro până în 2032 și un nou instrument pentru atragerea investițiilor de peste un miliard de lei, a declarat, marți seara, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit acestuia, adoptarea pachetului legislativ marchează „o tranziție strategică de la o creștere bazată pe consum la o creștere bazată pe investiții productive, pe inovație și pe producție autohtonă”, în contextul în care modelul economic axat pe consum a generat dezechilibre bugetare în ultimii ani.

„Prin acest pachet de relansare economică marcăm exact acele zone strategice de care România are nevoie în viitor, în primul rând pentru a fi capabilă să atragă investiții strategice mari mult mai repede, competitiv și în ritmul în care aceste investiții pot fi atrase în acest moment, pentru că există o competiție la nivel regional, european și global pentru atragerea acestor investiții”, a afirmat ministrul.

El a precizat că România va beneficia de un cadru mai solid pentru atragerea investițiilor și pentru consolidarea poziției economice în regiune, inclusiv prin sprijin acordat antreprenorilor români prin intermediul băncilor de investiții.
În zona fiscală, pachetul include bonificații fiscale, măsuri pentru creșterea lichidității firmelor, majorarea plafonului de TVA la încasare, introducerea amortizării super-accelerate și stimularea profitului reinvestit.

Referitor la schema dedicată resurselor minerale și noilor tehnologii, ministrul a arătat că aceasta va fi gestionată de Ministerul Economiei, care va prelua integral administrarea programului.
„Pachetul de relansare nu este un pachet care să vizeze anul 2026. El, ca scheme de finanțare, vizează economia României până în 2032. Ca sume totale proiectate până în 2032 avem 5 miliarde de euro pentru toate schemele”, a declarat Nazare.
Impactul bugetar estimat pentru anul 2026 este de 2,2 miliarde de lei, iar criteriile de eligibilitate pentru scheme vor fi stabilite în termen de 90 de zile de la adoptarea actelor normative și vor fi supuse consultării publice.