Ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila, a declarat joi că mai multe proiecte de construcţie a spitalelor finanţate prin PNRR sunt afectate de întârzieri administrative şi lipsa unor hotărâri de guvern necesare pentru continuarea lucrărilor şi decontarea cheltuielilor.

Potrivit ministrului, opt obiective de investiţii – şase spitale şi două centre de formare profesională – necesită fie reaprobarea indicatorilor tehnico-economici prin hotărâri de guvern, fie soluţii urgente de finanţare şi administrare.

„Există unele întârzieri şi depăşiri financiare care necesită intervenţii urgente. Din păcate, am constatat că o serie de hotărâri de guvern care trebuiau emise nu sunt încă promovate de Ministerul Sănătăţii”, a afirmat Cseke Attila într-o conferinţă de presă.

El a precizat că necesarul suplimentar de finanţare pentru finalizarea celor şase spitale şi a celor două centre se ridică la aproximativ 1,2 miliarde de lei din bugetul naţional, fonduri care nu sunt prevăzute în prezent în bugetul Ministerului Sănătăţii.

Ministrul a dat ca exemplu Spitalul Marius Nasta, unde lucrările au ajuns la un stadiu de execuţie de aproximativ 80%, însă constructorul a suspendat activitatea din cauza facturilor neachitate.

„Sunt emise facturi în valoare de 150 de milioane de lei care nu pot fi achitate, pentru că nu există hotărârile de guvern pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici”, a spus ministrul.

Potrivit acestuia, pentru finalizarea investiţiei de la „Marius Nasta” este necesară o finanţare suplimentară de peste 500 de milioane de lei.

Cseke Attila a mai afirmat că situaţii similare există şi la proiectele din Bistriţa şi Târgu Mureş, unde este probabil necesară reaprobarea indicatorilor tehnico-economici, precum şi la investiţiile de la Neurochirurgie Cluj, Spitalul „Agrippa Ionescu” şi Spitalul Judeţean Constanţa.

Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a anunțat pregătirea unor scheme de ajutor pentru fermieri, în contextul creșterii costurilor generate de scumpirea combustibililor, în special a motorinei.

Potrivit oficialului, două dintre cele mai afectate domenii sunt sectorul creșterii porcilor și cel al producției de lapte, pentru care Ministerul Agriculturii pregătește sprijin financiar în baza cadrului european temporar de ajutoare de stat.
Ministerul estimează un necesar de peste 350 de milioane de lei pentru cele două scheme de sprijin, însă acordarea ajutoarelor depinde de identificarea resurselor financiare și de adoptarea actelor normative necesare.

În cazul crescătorilor de bovine, sprijinul ar putea depăși 50 de euro pentru fiecare animal, în timp ce în sectorul suin sunt prevăzute aproximativ 12 euro pentru porcii destinați îngrășării și minimum 13 euro pentru scroafe.
„Sunt două sectoare care se confruntă cu o situație dificilă pe piață, sectorul porc și sectorul de lapte”, a declarat Tánczos Barna, precizând că măsurile urmăresc compensarea parțială a costurilor suplimentare generate de creșterea prețurilor la motorină.
Totodată, Ministerul Agriculturii pregătește reluarea programului „creditul fermierului”, prin care statul ar urma să subvenționeze dobânzile și să garanteze 80% din valoarea creditelor acordate fermierilor.
Potrivit ministrului, fermierii vor putea opta între un sprijin de până la 50.000 de euro sau compensarea a 70% din costurile suplimentare generate de scumpirea combustibilului.

Europarlamentarul Dan Nica, coordonator al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, a criticat nivelul ridicat al prețului la energia electrică din România, susținând că românii plătesc facturi mult mai mari comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, raportat la puterea de cumpărare.

Într-o intervenție susținută în plenul Parlamentului European, Dan Nica a declarat că principala cauză a acestei situații este fragmentarea pieței europene de energie și lipsa unor interconectoare între statele membre.
Potrivit europarlamentarului, România nu poate beneficia de energia produsă în Germania deoarece Austria și Ungaria nu au realizat infrastructura necesară pentru transferul energiei electrice.

Adresându-se vicepreședintelui Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, Dan Nica a solicitat măsuri ferme pentru corectarea disfuncționalităților din piața energetică europeană, inclusiv înființarea unei burse unice a energiei la nivelul Uniunii Europene.
„Piața de energie electrică din Europa este fragmentată și nu funcționează. Noi suntem decuplați și nu putem beneficia de energia electrică produsă în Germania, pentru că Austria și Ungaria refuză să facă un interconector care să permită acest transfer de energie”, a afirmat Dan Nica.

Europarlamentarul a mai susținut că sute de cazuri de practici incorecte și înșelăciuni sunt investigate pe piața europeană a energiei, iar costurile acestor disfuncționalități sunt suportate de cetățeni și companii.
Acesta a avertizat că mulți români sunt nevoiți să renunțe la cheltuieli esențiale pentru a-și putea achita facturile la energie.

Consiliul Județean Galați a demarat, în această lună, acțiunile de recensământ al traficului rutier pe toate drumurile județene aflate în administrare, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Potrivit autorităților județene, activitatea este desfășurată de Serviciul Drumuri și Poduri din cadrul Direcției Tehnice și face parte din programul național coordonat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), în baza unui calendar stabilit la nivel național.

În cadrul recensământului sunt monitorizate numărul de vehicule care tranzitează drumurile județene, categoriile de trafic și nivelul de aglomerație. Datele colectate vor fi utilizate pentru fundamentarea investițiilor în infrastructura rutieră, programelor de întreținere și măsurilor destinate creșterii siguranței circulației.
„Investițiile în drumuri și măsurile pentru siguranța rutieră trebuie realizate pe baza unor date concrete din teren”, a transmis Costel Fotea într-o postare publică.

Autoritățile precizează că șoferii nu vor fi opriți în trafic, iar circulația se va desfășura în condiții normale pe perioada desfășurării recensământului.
Consiliul Județean Galați administrează aproximativ 800 de kilometri de drumuri județene.

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a semnat vineri decretul pentru numirea Martinei Orlea în funcţia de consilier de stat, începând cu data de 18 mai 2026.

Potrivit informaţiilor publicate de Administraţia Prezidenţială, Martina Orlea a făcut parte din echipa apropiată a şefului statului în campania prezidenţială din 2025, unde a coordonat strategia de comunicare digitală şi reţeaua de voluntari.

Martina Orlea este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, specializarea Relaţii Economice Internaţionale, program în limba engleză. Conform prezentării publicate pe platforma „Spre Primărie”, aceasta activează de peste şase ani în domeniul campaniilor politice, fiind specializată în comunicare digitală şi storytelling politic.

De-a lungul carierei, Orlea a colaborat cu formaţiuni şi organizaţii politice din mai multe state, printre care Partidul Laburist din Marea Britanie, Partidul Democrat din Statele Unite şi PAS din Republica Moldova.

Totodată, aceasta a iniţiat proiectul „Spre Primărie”, descris drept primul program apolitic de training destinat candidaţilor independenţi pentru alegerile locale din 2028.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri, la începutul reuniunii liderilor din formatul București 9 (B9) și al statelor nordice, că statele aliate trebuie să își majoreze investițiile în apărare și să consolideze contribuția europeană în cadrul NATO.

„Întâlnirea se desfășoară într-un format dinamic. Suntem în apropierea Ucrainei, Mării Negre, locului în care teritoriul aliat este amenințat. (…) Trebuie să sporim cheltuielile dedicate apărării, pe care trebuie să le transformăm în capabilități. Trebuie să sporim contribuția aliaților europeni la Alianță”, a afirmat șeful statului.

Evenimentul reunește lideri și oficiali din statele B9, țările nordice, Ucraina, Statele Unite și NATO, într-un context regional marcat de războiul din Ucraina și de provocările de securitate de pe Flancul Estic al Alianței Nord-Atlantice.

La reuniune participă secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, precum și premierul Danemarcei, Mette Frederiksen. Sunt prezenți, de asemenea, lideri și reprezentanți din Lituania, Estonia, Cehia, Letonia, Slovacia, Suedia, Norvegia, Islanda, Bulgaria și Ungaria.

Statele Unite sunt reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională.
Formatul București 9 a fost lansat în 2015 la inițiativa României și Poloniei, ca platformă de consultare între statele NATO de pe Flancul Estic, după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. După invazia rusă în Ucraina din 2022, B9 a devenit una dintre principalele platforme regionale de coordonare privind securitatea aliată și sprijinul acordat Kievului.

Președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, a lansat miercuri un atac la adresa politicilor economice promovate de Ilie Bolojan, acuzându-l că a adus economia într-o situație dificilă.

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, liderul social-democrat a susținut că România se confruntă cu „trei trimestre consecutive de scădere economică” și cu o creștere accelerată a inflației, „de la 5% la aproape 11%”.

„Să guvernezi cu trei trimestre consecutive de scădere economică și să duci inflația de la 5% la aproape 11%, aceasta este marea reformă a lui Bolojan!”, a transmis Sorin Grindeanu.
Acesta a folosit și o comparație ironică pentru a descrie situația economică actuală: „Ca să explic: înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort... din punct de vedere economic”.

Declarațiile vin pe fondul disputelor tot mai intense dintre PSD și foștii aliați din coaliția de guvernare pe tema măsurilor economice și a evoluției principalilor indicatori macroeconomici.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat marți că delegațiile partidelor care vor participa la consultările de la Palatul Cotroceni pentru desemnarea noului premier trebuie să vină cu o majoritate negociată, o propunere clară de prim-ministru și elemente compatibile de program de guvernare.

Șeful statului a precizat că întâlnirile cu formațiunile politice ar putea avea loc vineri sau luni.

„Cu titlu generic, solicitarea mea pe care o să am cu toate delegațiile cu care ne vom întâlni pentru fiecare propunere de guvern, dacă are sau nu are negociată deja o majoritate. Ce vreau eu să obținem, o propunere de premier cu elemente compatibile de program pe problemele esențiale”, a afirmat Nicușor Dan.

Președintele a subliniat că nu intenționează să accepte formule politice improvizate.

„Mă aștept ca partidele să-și păstreze opțiunile expuse în spațiul public. Variante sunt relativ puține, eu nu o să fac experimente, nu e bine pentru România”, a spus acesta.

În ceea ce privește Alianța pentru Unirea Românilor, președintele a anunțat că formațiunea va fi invitată la consultări, conform prevederilor constituționale, însă a precizat că va desemna o majoritate pro-occidentală.

„Evident, la consultările formale o să chem toate partidele, așa cum spune Constituția”, a declarat Nicușor Dan.
Totodată, șeful statului a exclus posibilitatea organizării de alegeri anticipate și a afirmat că nu respinge varianta unui premier tehnocrat.

Primăria municipiului Galați informează că, în această perioadă, Direcția Impozite, Taxe și Alte Venituri Locale transmite mesaje SMS către persoanele care nu au achitat prima tranșă a taxelor și impozitelor locale până la data de 31 martie, conform prevederilor legale.

Mesajul transmis contribuabililor are următorul conținut:

„Bună ziua. Aveți un debit restant către Primăria Galați. Achitați pentru a evita executarea silită. Info suplimentare: Direcția de Fiscalitate. Vă mulțumim.”
Reprezentanții administrației locale atrag atenția că persoanele care nu își achită obligațiile fiscale restante riscă măsuri de executare silită, inclusiv poprirea conturilor bancare, în aproximativ două săptămâni.

Primăria reamintește că pentru plata integrală a taxelor și impozitelor locale până la 31 martie 2026 a fost acordată o bonificație de 10%.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că țara noastră respectă calendarul stabilit pentru programul european SAFE, destinat investițiilor în apărare, iar Parlamentul urmează să voteze ultima componentă necesară pentru semnarea contractelor.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Black Sea and Balkans Security Forum, eveniment dedicat securității regionale și cooperării în zona Mării Negre și a Balcanilor.

Potrivit șefului statului, termenul-limită pentru semnarea contractelor este 31 mai, iar România se află „în grafic” cu toate procedurile necesare. Nicușor Dan a precizat că mai este nevoie doar de votul Parlamentului pentru ultima componentă a programului, care vizează inclusiv proiecte de infrastructură duală și mobilitate militară gestionate de Ministerul Transporturilor.

Președintele a afirmat că programul SAFE va aduce investiții importante în România și va susține dezvoltarea industriei de apărare. Aproximativ 60% din contractele semnate pe componenta militară ar urma să genereze producție în țară, ceea ce înseamnă investiții estimate la circa 13 miliarde de euro.
Totodată, Nicușor Dan a subliniat că angajamentele României privind creșterea cheltuielilor pentru apărare vor fi respectate indiferent de contextul politic sau electoral, acestea fiind tratate drept prioritate în construcția bugetului pentru anul 2026.