Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, aflat în vizită oficială la Washington, a anunțat că România își propune un obiectiv ambițios: să devină prima țară din lume în care Banca Mondială finanțează direct producția de energie nucleară.

„Obiectivul meu la Washington este clar: România să fie prima țară din lume în care Banca Mondială finanțează producția de energie nucleară”, a transmis ministrul pe rețelele sociale, după o întâlnire cu președintele Grupului Băncii Mondiale, Ajay Banga.

Discuțiile au vizat atragerea de investiții pentru sectorul energetic românesc, în special în proiecte considerate esențiale pentru competitivitatea economică și securitatea energetică. Printre prioritățile menționate de oficialul român se numără modernizarea sistemelor de termoficare urbană, eficiența energetică, extinderea rețelelor pentru integrarea energiei regenerabile, dezvoltarea capacităților de stocare a gazelor și consolidarea producției de energie nucleară.

„România are nevoie de investiții masive și bancabile (...) iar energia nucleară este un pilon de stabilitate în mixul energetic”, a mai precizat Ivan.

Ministrul a subliniat și necesitatea accelerării unui pachet de tip „One World Bank Group”, menit să sprijine pregătirea proiectelor, finanțarea programatică și acordarea de garanții care să reducă costul capitalului și să atragă investitori privați.

În delegația română se află și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, precum și Dragoș Pîslaru, discuțiile de la Washington incluzând și întâlniri cu reprezentanți ai Fondului Monetar Internațional.

Ungaria intră într-o nouă etapă politică, după victoria lui Péter Magyar, un rezultat care a declanșat reacții în lanț la Bruxelles și în marile capitale europene. Mesajele transmise de liderii UE, dar și de la București, vorbesc despre un nou început pentru Budapesta și despre relansarea relațiilor cu partenerii europeni și euro-atlantici.

Primele reacții au venit de la președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a transmis că „Ungaria a ales Europa”, subliniind că Uniunea devine mai puternică atunci când statele membre își reafirmă drumul european.

Și liderul PPE, Manfred Weber, a salutat victoria lui Péter Magyar, descriind-o drept un succes al politicii de centru-dreapta „care pune oamenii pe primul loc, cu soluții și unitate, nu cu slogane goale”.

Din partea Franței, președintele Emmanuel Macron a anunțat că a discutat telefonic cu liderul maghiar, felicitându-l pentru rezultat și evocând necesitatea unei Europe „mai suverane, mai sigure și mai competitive”.

Un mesaj puternic a venit și de la președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care a transmis că „locul Ungariei este în inima Europei”, felicitându-l public pe Péter Magyar pentru victoria obținută la alegerile parlamentare.

La rândul său, liderul german Friedrich Merz a scris pe X: „Ungaria a decis. Felicitări pentru victorie, dragă Péter Magyar. Aștept cu interes cooperarea pentru o Europă puternică, sigură și, mai presus de toate, unită”.

Un mesaj cu greutate a venit și de la București. Președintele României a felicitat public victoria lui Péter Magyar și a formațiunii Tisza, numind-o „istorică”.

„România și Ungaria sunt vecine, partenere și membre ale UE și NATO. Aștept cu interes să deschidem un nou capitol în relațiile româno-maghiare, bazat pe respect reciproc, dialog deschis și angajamentul nostru comun față de valorile europene și euro-atlantice”, a transmis șeful statului român.

Acesta a subliniat și „oportunitățile extraordinare de colaborare” în domeniul securității regionale, al cooperării economice și al bunăstării cetățenilor din cele două țări.

Pe plan intern, Viktor Orbán a recunoscut înfrângerea într-un discurs susținut la sediul de campanie, descriind rezultatul drept „dureros, dar clar”. Premierul ungar a anunțat că va continua să servească țara din opoziție și că prioritatea rămâne consolidarea comunității politice pe care o reprezintă.

Deputatul AUR Dan-Cătălin Artimon a murit în ziua de Paște, la vârsta de 59 de ani, potrivit anunțurilor făcute de colegi de partid pe rețelele de socializare.

Decesul a fost confirmat public de reprezentanți ai formațiunii, care au transmis mesaje de condoleanțe și au vorbit despre pierderea unui „lider implicat” și a unui „om respectat” în organizația județeană AUR Arad.

Liderul partidului George Simion a reacționat, afirmând că formațiunea „va fi mai săracă fără el”.

Dan-Cătălin Artimon era deputat ales în 2024 din circumscripția Arad și activa în Camera Deputaților, în Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

În aceste zile de sărbătoare, redacția noastră vă transmite gânduri calde și urări de bine. Fie ca Paștele să vă aducă în case lumină, pace și înțelegere, iar sufletele să vă fie pline de liniște și speranță.

Să petreceți clipe frumoase alături de familie și cei dragi, bucurându-vă de armonia și frumusețea acestor momente sfinte. Fie ca bucuria Învierii să vă însoțească pe tot parcursul anului.

Vă dorim Sărbători Pascale binecuvântate, cu sănătate, iubire și împliniri!

Hristos a înviat!

Cu respect,
Redacția ziarului

Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat că rezultatele recente ale controalelor efectuate de Inspecția Muncii privind munca fără contract legal reprezintă „un semnal de alarmă”, după ce aproape 500 de persoane au fost depistate lucrând la negru.

„Ce am găsit săptămâna asta nu e doar o statistică. E un semnal de alarmă. În doar câteva zile, Inspecția Muncii a aplicat sancțiuni de peste 7 milioane de lei. Aproape 500 de oameni lucrau fără forme legale. Nu e puțin. Nu e normal. Și nu poate fi ignorat”, a transmis ministrul pe Facebook.

Potrivit datelor oficiale, în perioada 30 martie – 3 aprilie 2026, inspectorii de muncă au efectuat 1.859 de controale la nivel național, în urma cărora au fost aplicate peste 1.152 de sancțiuni, inclusiv amenzi și avertismente. Valoarea totală a amenzilor a depășit 7,09 milioane de lei.

În cadrul verificărilor, 491 de persoane au fost identificate lucrând fără contract de muncă, iar trei echipamente au fost oprite din funcțiune pentru prevenirea unor accidente grave.
Printre principalele nereguli constatate se numără munca la negru, nerespectarea timpului de odihnă și neaplicarea măsurilor dispuse la controalele anterioare. În domeniul securității și sănătății în muncă, angajatorii au fost sancționați pentru lipsa atribuțiilor specifice în fișa postului și pentru neefectuarea evaluării riscurilor de accidentare.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat extinderea rețelei naționale pentru tratamentul pacienților critici cu leziuni traumatice acute (AP-TRAUMA), prin includerea a încă două unități medicale, în cadrul programului național de finanțare prin acțiuni prioritare.

Potrivit declarațiilor oficiale, noile spitale integrate în rețea sunt Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov și Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești. Astfel, numărul total al unităților dedicate intervențiilor în cazuri critice ajunge la 24.

Ministerul Sănătății subliniază că extinderea rețelei are ca obiectiv principal îmbunătățirea accesului rapid la servicii medicale specializate pentru pacienții cu politraumatisme, precum și asigurarea unei mai bune coordonări între spitale.
„În traumă, timpul înseamnă viață. Diferența dintre un sistem fragmentat și unul organizat în rețea înseamnă șanse reale pentru pacient”, a declarat ministrul Alexandru Rogobete.
Prin această măsură, autoritățile urmăresc creșterea capacității de intervenție rapidă, optimizarea colaborării între unitățile medicale și ridicarea standardelor de tratament pentru pacienții critici.
Reprezentanții ministerului precizează că dezvoltarea rețelei AP-TRAUMA face parte dintr-un proces mai amplu de reformă a sistemului sanitar, care vizează crearea unui mecanism integrat și eficient de răspuns în situații de urgență medicală majoră.

Investițiile de aproape 3 miliarde de euro în panouri fotovoltaice nu aduc încă randamentul așteptat, avertizează ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Fără baterii și sisteme de stocare, energia produsă în exces ajunge pe piață la prețuri de doar 10-20 lei/MWh.

Ministrul Energiei a declarat că România nu este încă pregătită pentru o tranziție completă către surse regenerabile, motiv pentru care în următorii zece ani va continua să se bazeze pe un mix format din gaze naturale, combustibili fosili și energie verde.

Potrivit oficialului, extinderea accelerată a capacităților fotovoltaice a adus deja în sistem o producție de aproximativ 1 gigawatt, însă lipsa infrastructurii de stocare reduce semnificativ beneficiile economice ale acestor investiții.

În intervalele cu producție ridicată, mai ales pe timpul zilei, surplusul de energie este injectat în piață la prețuri foarte mici, în lipsa unor baterii care să permită utilizarea sa ulterioară.

„Energia ajunge să fie tranzacționată la prețuri ridicole de 10-20 lei pe megawatt, pentru că România nu s-a gândit că, atunci când instalează panouri fotovoltaice, are nevoie și de stocare”, a explicat Bogdan Ivan.

Ministrul a precizat că fondurile disponibile pentru finanțări în domeniul energetic au fost redirecționate către proiecte de stocare, considerate în acest moment esențiale pentru echilibrarea sistemului.

Potrivit acestuia, România are deja o producție solidă din fotovoltaic și eolian, însă caracterul variabil al acestor surse face necesară păstrarea energiei pentru orele de consum maxim.

Oficialul consideră că doar prin dezvoltarea rapidă a bateriilor și a altor sisteme de stocare țara va putea valorifica eficient energia verde și va reduce treptat dependența de gaz și combustibili fosili.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, avertizează șoferii de vehicule de mare tonaj să respecte limitele legale de încărcare, subliniind că autoritățile intensifică controalele pe drumurile județene pentru a preveni degradarea infrastructurii.

Potrivit acestuia, instituția efectuează verificări regulate privind greutatea autovehiculelor, în special a camioanelor, utilizând cântare mobile și acționând în colaborare cu Poliția Rutieră. Șoferii care depășesc limitele legale sunt sancționați.

„Depășirea limitelor legale înseamnă distrugerea directă a carosabilului – iar acest lucru nu poate fi tolerat”, a transmis Costel Fotea.
Autoritățile județene urmăresc, prin aceste acțiuni, menținerea drumurilor în stare bună, creșterea siguranței în trafic și responsabilizarea utilizatorilor rețelei rutiere.

Reprezentanții Consiliului Județean Galați anunță că verificările vor continua fără compromisuri, pentru a asigura condiții de siguranță și durabilitate pe drumurile din județ.

Noul stadion al echipei FC Dinamo București va purta numele legendarului antrenor Mircea Lucescu, au anunțat autoritățile. Decizia a fost comunicată joi de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, care a precizat că demersurile pentru atribuirea numelui au fost deja inițiate, ca semn de respect pentru fostul tehnician, decedat marți, la vârsta de 80 de ani.

„Am inițiat demersurile”, a declarat Predoiu, la ieșirea de pe Arena Națională, unde au loc ceremoniile funerare dedicate lui Mircea Lucescu.

„Ministerul Afacerilor Interne, precum și Clubul Dinamo București, întreaga familie a MAI, eu personal și toată conducerea clubului Dinamo, ne exprimăm respectul pentru omul, profesionistul desăvârșit și patriotul Mircea Lucescu, precum și regretul profund pentru plecarea prematură a dumnealui din această lume. Marele Mircea Lucescu a revoluționat fotbalul românesc și a devenit o valoare națională recunoscută în întreaga lume. În semn de respect pentru aceste lucruri minunate pe care le-a adus în fotbalul românesc, am decis inițierea procedurilor legale pentru a numi viitorul stadion «Dinamo - Mircea Lucescu»”, a declarat Cătălin Predoiu.

Noul stadion, care va purta denumirea „Dinamo Mircea Lucescu”, urmează să fie construit pe amplasamentul vechii arene din Ștefan cel Mare și va avea facilități moderne. Proiectul este estimat să fie finalizat în următorii ani.

Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, într-o conferință de presă, că pentru România „cea mai bună situație” în actualul context politic este existența unui Executiv susținut de o majoritate parlamentară solidă. Declarația vine în contextul în care PSD urmează să decidă, pe 20 aprilie, dacă va continua guvernarea sau va ieși din coaliție.

Întrebat direct dacă își va da demisia în eventualitatea în care social-democrații decid retragerea de la guvernare, șeful Executivului a evitat un răspuns tranșant, insistând asupra nevoii de stabilitate.

„Sunt premierul României, am o responsabilitate în această calitate și fac ceea ce ține de mine pentru a onora această responsabilitate în serviciul țării noastre. Cea mai bună situație pentru România, în această perioadă, este să aibă un guvern care se bazează pe o majoritate parlamentară stabilă”, a afirmat Ilie Bolojan.