Partidul Social Democrat a decis luni seară retragerea miniștrilor săi din Guvernul condus de Ilie Bolojan, în urma unui vot intern în care aproape întreaga conducere extinsă a formațiunii a susținut această opțiune.

Potrivit datelor prezentate în cadrul consultării interne, 97,7% dintre cei aproximativ 5.000 de delegați prezenți au votat „pentru” ieșirea de la guvernare, în timp ce doar 2,3% s-au pronunțat împotrivă. În total, 4.949 de membri PSD și-au exprimat opțiunea.

Decizia a fost luată în cadrul unui mecanism de consultare internă similar celui utilizat de social-democrați și la momentul intrării la guvernare alături de PNL, UDMR, USR și reprezentanții minorităților naționale.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat lansarea unui amplu proces de reformă a companiilor de stat, vizând eficientizarea activității acestora și reducerea pierderilor semnificative înregistrate în ultimii ani.

Potrivit șefului Guvernului, România are peste 1.500 de companii în care statul este acționar, multe dintre acestea funcționând ineficient și generând pierderi totale de aproximativ 14 miliarde de lei. „Acești bani ar fi putut fi direcționați către investiții importante pentru cetățeni”, a transmis premierul.

Reforma începe cu un proiect-pilot care vizează 22 de companii din sectoare-cheie precum energie, transporturi și industrie. Acestea au acumulat, într-un singur an, datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei.
Planul Guvernului prevede clasificarea companiilor în funcție de importanța strategică și performanța economică. Companiile din infrastructura critică, precum ELCEN, Oil Terminal și CFR SA, vor beneficia de investiții și management profesionist.

Pentru companiile cu rol strategic, precum Avioane Craiova și Romaero, deciziile vor fi fundamentate pe analize și audituri independente, în vederea valorificării potențialului industrial.
Executivul are în vedere și reorganizarea unor entități pentru alinierea la standarde europene, inclusiv CNCIR.
Companiile cu pierderi recurente, precum CFR Călători, Metrorex și TAROM, vor intra într-un proces de redresare operațională, care va include măsuri de eficientizare și expertiză internațională.

În paralel, Guvernul ia în calcul fuziuni și integrări acolo unde există suprapuneri de activitate, precum în cazul Telecomunicații CFR și Tipografica Filaret.
Pentru companiile fără perspective viabile, autoritățile propun închiderea treptată și ordonată. Exemplele menționate includ CFR Marfă și Petrotrans, aceasta din urmă aflându-se în faliment încă din 2007.

Totodată, Executivul lucrează la o listă de companii ce ar putea fi listate parțial la bursă, prin vânzarea unor pachete minoritare de acțiuni, statul urmând să păstreze controlul majoritar. Printre acestea se numără Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank. Alte companii vizate, precum Transgaz, Portul Constanța și Poșta Română, ar putea intra în acest proces după îndeplinirea unor condiții prealabile.

Premierul a precizat că acesta este doar primul pas, urmând ca în următoarele 30 de zile să fie lansat un nou val de evaluări, bazate pe criterii de importanță strategică și situație financiară.
„România nu își mai permite risipa și blocajele de până acum. Reforma companiilor de stat dusă la capăt va însemna rezultate reale în economie și în bugetul public”, a subliniat Ilie Bolojan.

Un nou tronson de cale ferată modernizată, parte a lotului Lugoj – Timișoara Est, a fost deschis circulației feroviare, au anunțat reprezentanții CFR Infrastructură Timișoara.

Segmentul recent dat în exploatare are o lungime de aproximativ 9,5 kilometri (8,6 km de linie curentă și 900 de metri în Stația Recaș) și face parte dintr-un amplu proiect de modernizare a infrastructurii feroviare din vestul țării.

Potrivit sursei citate, pe acest tronson au fost realizate lucrări complexe, care includ construcția a 10 podețe și 5 poduri, montarea a 7 schimbători de cale tip 60, precum și amenajarea unor peroane – peronul firului II în punctul de oprire Izvin și peroanele liniilor 3-4 din Stația Recaș, acestea urmând să fie finalizate în perioada următoare. De asemenea, au fost instalate și cablate echipamentele tehnice în containerul CE și în sala de relee CED Recaș.
Noul tronson asigură continuitatea firului II, dat în exploatare în 12 februarie 2026, contribuind la extinderea rețelei modernizate la aproximativ 30 de kilometri pe care trenurile circulă deja în condiții îmbunătățite.

Lotul 2 Lugoj – Timișoara Est face parte din proiectul de reabilitare a liniei feroviare Caransebeș – Arad, componentă a coridorului european Orient/Est-Mediteranean. Proiectul este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Obiectivul principal îl reprezintă modernizarea unei linii de cale ferată de 162 de kilometri, care va deveni dublă, electrificată și echipată cu sisteme moderne de control, permițând circulația trenurilor cu viteze cuprinse între 120 și 160 km/h.

Printre beneficiile așteptate se numără reducerea timpilor de călătorie, creșterea siguranței traficului feroviar, îmbunătățirea confortului pasagerilor și sporirea capacității de tranzit, inclusiv la frontiere.
Valoarea totală a proiectului depășește 8,7 miliarde de lei.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că reprezentanții Pfizer vor reveni cu un răspuns privind cadrul tehnic de continuare a negocierilor, în urma discuțiilor purtate la Washington.
Întâlnirea, descrisă drept una „exploratorie”, a avut loc joi și i-a reunit pe ministrul Sănătății și pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, cu reprezentanții companiei farmaceutice.

Potrivit lui Rogobete, discuțiile s-au desfășurat într-un ton „echilibrat și profesionist”, fiind axate pe identificarea unor soluții concrete pentru România. Oficialul a subliniat că miza negocierilor depășește aspectul financiar, vizând obținerea unor beneficii directe pentru pacienți.

Propunerea părții române, formulată în baza mandatului primit de la Guvern, vizează continuarea negocierilor pentru convertirea sumei datorate în medicamente inovatoare, destinate în special pacienților oncologici și celor care suferă de boli rare.

Ministrul a evidențiat și relația de lungă durată dintre România și Pfizer, precum și deschiderea pentru dezvoltarea unor viitoare colaborări în domeniul cercetării farmaceutice.
„În perioada următoare, reprezentanții companiei vor reveni cu un răspuns privind posibilitatea ca această propunere să fie analizată și aprobată la nivelul board-ului de conducere”, a transmis Rogobete.
Discuțiile au loc în contextul în care un tribunal din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească aproximativ 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID refuzate în 2023.

Vești excelente pentru iubitorii de senzații tari! Astăzi, Consiliul Județean Galați a deschis Bob & Bike Adrenalina Gârboavele, o zonă de agrement unică în România, care impresionează prin diversitatea și modernitatea facilităților oferite vizitatorilor: două piste de bob cu o lungime totală de peste 1,5 km, două trasee de biciclete – unul pentru familie (2,6 km) și unul competițional (4,3 km), un turn de escaladă de 10 metri, locuri de joacă pentru copii, foișoare și un amfiteatru generos pentru evenimente în aer liber.

Investiția Consiliului Județean Galați, în valoare de 15,4 milioane de lei, este prima de acest fel din țară realizată de o autoritate publică locală și este menită să facă din Pădurea Gârboavele destinația ideală pentru distracție, sport și relaxare!

„Am promis că vom face în Pădurea Gârboavele cea mai atractivă zonă de agrement din Regiunea Sud-Est și iată că ne ținem de cuvânt! După deschiderea Parcului de Aventură EscapeLand, lansăm acum Bob & Bike Adrenalina Gârboavele – o zonă de agrement și mai spectaculoasă, dotată cu instalații moderne de bob, la standarde similare celor din Germania și Austria, și cu numeroase facilități dedicate petrecerii active a timpului liber, în condiții de maximă siguranță”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Pistele de bob oferă experiențe palpitante, pe trasee chiar în mijlocul naturii, printre copaci, la viteze care pun adrenalina în mișcare. Capacitatea acestora este de aproape 300 de persoane pe oră (ambele instalații), ceea ce asigură timpi reduși de așteptare, inclusiv în perioadele aglomerate.

Prima pistă, de aproximativ 700 de metri, este un speed-bob (tobogan) cu sănii pe role magnetice – o instalație unică în România – care oferă o experiență intensă, asemănătoare bobului olimpic de iarnă. Aici, săniile sunt individuale și ating viteze de până la 40 km/h.

A doua pistă, de aproape 900 de metri, este de tip Alpine Coaster, unde viteza este controlată de utilizator, transformând fiecare coborâre într-o experiență personalizată. Săniile pot fi utilizate de una sau două persoane, fiind ideale pentru copiii însoțiți de părinți.

În paralel, traseele de mountain-bike, cu o lungime totală de 7 km, străbat pădurea și sunt concepute atât pentru începători, cât și pentru avansați, respectiv un traseu „family” și unul de tip XCO (Cross Country Olimpic), potrivit inclusiv pentru competiții naționale și internaționale.

Turnul de escaladă de 10 metri este la rândul său o premieră pentru Galați, completând oferta recreațională alături de spațiile de relaxare, locurile de joacă și amfiteatrul în aer liber – perfect pentru organizarea de evenimente în mijlocul naturii.

Zona de agrement Bob & Bike Adrenalina Gârboavele va fi deschisă de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 20:00. Tarifele sunt: Alpine coaster: 25 lei/cursă; speed-bob (tobogan): 35 lei/cursă; perete de escaladă: 10 lei/30 min; fotografie magnetică: 3 lei/bucata.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat lansarea oficială a procedurii de selecție pentru dezvoltarea proiectului „Black Sea AI Gigafactory”, o investiție majoră care vizează poziționarea României pe harta globală a inteligenței artificiale.

Potrivit ministrului, a fost demarată etapa de Expression of Interest (EOI) pentru identificarea liderului de consorțiu care va coordona implementarea proiectului. Autoritățile caută un partener cu experiență solidă în infrastructură tehnologică de mare amploare, capabil să susțină financiar și operațional un proiect competitiv și scalabil.

În prima fază, proiectul prevede dezvoltarea unei infrastructuri bazate pe aproximativ 20.000 de GPU-uri, cu posibilitatea de extindere până la 100.000 sau chiar mai mult, în funcție de cererea din piață și ritmul de implementare.
Operatorii economici interesați pot depune documentațiile până la data de 14 iunie 2026, ora 17:00, la adresa oficială indicată de Ministerul Energiei.

Ministrul a subliniat că inițiativa beneficiază de sprijinul experților Banca Mondială și al echipei guvernamentale, calificând proiectul drept unul strategic pentru viitorul digital al României.
Proiectul „Black Sea AI Gigafactory” a fost inițiat în iunie 2025, în perioada în care Bogdan Ivan ocupa funcția de ministru al Economiei și Digitalizării, fiind continuat în prezent la nivelul Ministerului Energiei.

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian, a afirmat în cadrul unei conferințe susținute la Iași că media de promovare la examenul de Bacalaureat ar fi 5, deși legislația în vigoare prevede media minimă 6,00, cu condiția obținerii notei minime 5 la fiecare probă scrisă.

Declarația a fost făcută în timpul unei intervenții publice la Inspectoratul Școlar Județean Iași, unde ministrul a discutat despre evaluarea elevilor și rolul simulărilor în sistemul de educație.

„Spre deosebire de Bacalaureat, unde avem o medie de 5 pentru a promova acest examen (…) la Evaluarea Națională nu avem o astfel de medie”, a afirmat ministrul Educației, reluând ulterior aceeași idee în cadrul discuțiilor.

În realitate, regula de promovare a Bacalaureatului este media minimă 6,00, calculată ca medie aritmetică a probelor scrise, conform metodologiei în vigoare.

Ministrul Educației a fost numit în funcție pe 3 martie 2026, la propunerea premierului Ilie Bolojan, prin decret semnat de președintele Nicușor Dan.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, aflat în vizită oficială la Washington, a anunțat că România își propune un obiectiv ambițios: să devină prima țară din lume în care Banca Mondială finanțează direct producția de energie nucleară.

„Obiectivul meu la Washington este clar: România să fie prima țară din lume în care Banca Mondială finanțează producția de energie nucleară”, a transmis ministrul pe rețelele sociale, după o întâlnire cu președintele Grupului Băncii Mondiale, Ajay Banga.

Discuțiile au vizat atragerea de investiții pentru sectorul energetic românesc, în special în proiecte considerate esențiale pentru competitivitatea economică și securitatea energetică. Printre prioritățile menționate de oficialul român se numără modernizarea sistemelor de termoficare urbană, eficiența energetică, extinderea rețelelor pentru integrarea energiei regenerabile, dezvoltarea capacităților de stocare a gazelor și consolidarea producției de energie nucleară.

„România are nevoie de investiții masive și bancabile (...) iar energia nucleară este un pilon de stabilitate în mixul energetic”, a mai precizat Ivan.

Ministrul a subliniat și necesitatea accelerării unui pachet de tip „One World Bank Group”, menit să sprijine pregătirea proiectelor, finanțarea programatică și acordarea de garanții care să reducă costul capitalului și să atragă investitori privați.

În delegația română se află și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, precum și Dragoș Pîslaru, discuțiile de la Washington incluzând și întâlniri cu reprezentanți ai Fondului Monetar Internațional.

Ungaria intră într-o nouă etapă politică, după victoria lui Péter Magyar, un rezultat care a declanșat reacții în lanț la Bruxelles și în marile capitale europene. Mesajele transmise de liderii UE, dar și de la București, vorbesc despre un nou început pentru Budapesta și despre relansarea relațiilor cu partenerii europeni și euro-atlantici.

Primele reacții au venit de la președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a transmis că „Ungaria a ales Europa”, subliniind că Uniunea devine mai puternică atunci când statele membre își reafirmă drumul european.

Și liderul PPE, Manfred Weber, a salutat victoria lui Péter Magyar, descriind-o drept un succes al politicii de centru-dreapta „care pune oamenii pe primul loc, cu soluții și unitate, nu cu slogane goale”.

Din partea Franței, președintele Emmanuel Macron a anunțat că a discutat telefonic cu liderul maghiar, felicitându-l pentru rezultat și evocând necesitatea unei Europe „mai suverane, mai sigure și mai competitive”.

Un mesaj puternic a venit și de la președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care a transmis că „locul Ungariei este în inima Europei”, felicitându-l public pe Péter Magyar pentru victoria obținută la alegerile parlamentare.

La rândul său, liderul german Friedrich Merz a scris pe X: „Ungaria a decis. Felicitări pentru victorie, dragă Péter Magyar. Aștept cu interes cooperarea pentru o Europă puternică, sigură și, mai presus de toate, unită”.

Un mesaj cu greutate a venit și de la București. Președintele României a felicitat public victoria lui Péter Magyar și a formațiunii Tisza, numind-o „istorică”.

„România și Ungaria sunt vecine, partenere și membre ale UE și NATO. Aștept cu interes să deschidem un nou capitol în relațiile româno-maghiare, bazat pe respect reciproc, dialog deschis și angajamentul nostru comun față de valorile europene și euro-atlantice”, a transmis șeful statului român.

Acesta a subliniat și „oportunitățile extraordinare de colaborare” în domeniul securității regionale, al cooperării economice și al bunăstării cetățenilor din cele două țări.

Pe plan intern, Viktor Orbán a recunoscut înfrângerea într-un discurs susținut la sediul de campanie, descriind rezultatul drept „dureros, dar clar”. Premierul ungar a anunțat că va continua să servească țara din opoziție și că prioritatea rămâne consolidarea comunității politice pe care o reprezintă.

Deputatul AUR Dan-Cătălin Artimon a murit în ziua de Paște, la vârsta de 59 de ani, potrivit anunțurilor făcute de colegi de partid pe rețelele de socializare.

Decesul a fost confirmat public de reprezentanți ai formațiunii, care au transmis mesaje de condoleanțe și au vorbit despre pierderea unui „lider implicat” și a unui „om respectat” în organizația județeană AUR Arad.

Liderul partidului George Simion a reacționat, afirmând că formațiunea „va fi mai săracă fără el”.

Dan-Cătălin Artimon era deputat ales în 2024 din circumscripția Arad și activa în Camera Deputaților, în Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.