Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că, începând de astăzi, demarează Recensământul General de Circulație Rutieră, o acțiune considerată strategică pentru planificarea și dezvoltarea infrastructurii de transport din România.

Procesul este organizat și coordonat de Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, în conformitate cu prevederile Normativului AND 557/2025, care stabilește metodologia de colectare a datelor de trafic pe drumurile publice de interes național, județean și comunal.

Potrivit CNAIR, recensământul are ca obiective principale determinarea intensității și compoziției traficului rutier, actualizarea indicilor privind evoluția cererii de transport, precum și furnizarea datelor necesare pentru fundamentarea investițiilor în infrastructură, întreținerea drumurilor și creșterea siguranței rutiere. De asemenea, datele colectate vor contribui la actualizarea modelelor de transport utilizate la nivel național.
Înregistrarea traficului va fi realizată atât prin metode automate, cu ajutorul sistemelor de monitorizare, cât și manual, în puncte stabilite strategic pe întreg teritoriul țării. Perioadele de colectare a datelor sunt stabilite astfel încât să surprindă variațiile sezoniere și zilnice ale traficului, incluzând zile lucrătoare, weekenduri și perioade cu trafic intens, precum cele turistice.

Reprezentanții CNAIR subliniază că procesul nu implică oprirea vehiculelor în trafic. Echipele de recenzori vor fi amplasate în afara părții carosabile, astfel încât circulația rutieră să nu fie afectată.
Rezultatele finale vor fi centralizate și utilizate pentru actualizarea bazelor de date tehnice rutiere și vor fi puse la dispoziția autorităților responsabile de gestionarea infrastructurii. CNAIR precizează că monitorizarea fluxurilor de trafic este esențială pentru proiectarea investițiilor, planificarea lucrărilor de întreținere și optimizarea circulației pe drumurile din România.

Partidul Social Democrat (PSD) îl somează pe prim-ministrul Ilie Bolojan să renunțe la orice inițiativă de vânzare a companiilor de stat profitabile și cere retragerea imediată a acestor proiecte din procedura legislativă. Social-democrații acuză lipsa consultării în Coaliție și solicită explicații publice privind evaluarea și oportunitatea unor astfel de tranzacții.

Într-un comunicat transmis presei, PSD arată că înaintea prezentării făcute de vicepremierul Oana Gheorghiu nu a existat nicio consultare nici cu partenerii de guvernare, nici cu miniștrii de resort ai partidului. „Prim-ministrul nu are dreptul de a decide într-un cerc restrâns vânzarea celor mai importante și profitabile companii de stat”, susțin social-democrații, care cer ca o asemenea decizie să fie dezbătută în Parlament.
Formațiunea anunță că va depune un proiect de lege pentru interzicerea, pe o perioadă de doi ani, a vânzării de active la companiile profitabile ale statului. Totodată, PSD solicită explicații privind presupusa subevaluare a unor societăți vizate pentru listare sau privatizare și lipsa luării în calcul a potențialului de creștere în actualul context geopolitic.

În comunicat sunt invocate cazuri concrete, precum Hidroelectrica și Romgaz, despre care PSD afirmă că ar putea înregistra creșteri semnificative de valoare în următoarele 12–18 luni, pe fondul crizei energetice globale. Social-democrații pun sub semnul întrebării oportunitatea vânzării unor pachete de acțiuni în acest moment și întreabă „cine are de câștigat dintr-o astfel de tranzacție”.
De asemenea, PSD cere clarificări în legătură cu intenția de vânzare a CEC Bank, pe care o consideră esențială pentru finanțarea programelor guvernamentale destinate agriculturii, IMM-urilor și locuințelor pentru tineri. Partidul susține că banca ar fi fost evaluată „la jumătate din valoarea reală de piață”.

Referitor la SALROM, PSD consideră „cel puțin suspect” faptul că în evaluare nu ar fi fost inclus zăcământul de grafit de la Baia de Fier, descris drept una dintre cele mai pure resurse din Europa și cu importanță strategică pentru industrii precum cea a bateriilor litiu-ion, semiconductorilor și tehnologiilor avansate.
În final, social-democrații critică și posibilele planuri de vânzare a unor companii din sectorul Apărării, argumentând că acestea contravin tendințelor din statele membre NATO, care își consolidează capacitățile militare și investițiile în domeniu.
PSD solicită premierului și vicepremierului să ofere „explicații clare și transparente” în fața cetățenilor și să renunțe la orice demers care ar putea afecta interesele economice și strategice ale României.

Președintele Nicușor Dan a declarat luni că România nu este, în opinia sa, „foarte aproape de o moțiune de cenzură”, în contextul tensiunilor politice din ultimele zile.

Întrebat despre discuțiile purtate cu liderul Partidul Social Democrat și cu premierul Ilie Bolojan, șeful statului a subliniat că anumite aspecte nu pot fi făcute publice. „Acest tip de discuții presupune și lucruri care nu se spun în spațiul public. Dar pe mesajele importante nu se poate ca cineva să spună președintelui un lucru și în spațiul public alt lucru”, a afirmat acesta.

Nicușor Dan a precizat că, în prezent, intențiile politice sunt cele comunicate oficial de partide, urmând ca în perioada următoare să se vadă dacă există posibilitatea unei apropieri între actorii politici.
Referitor la perspectiva unei moțiuni de cenzură, președintele a spus că nu deține informații certe, însă nu consideră că un astfel de demers este iminent. „Dacă mă întrebați pe mine, nu cred că suntem foarte aproape de o moțiune”, a declarat acesta.

Întrebat și despre eventualitatea semnării unor demisii ale miniștrilor PSD, șeful statului a evitat să comenteze, precizând că nu dorește să intre în scenarii.
Totuși, Nicușor Dan consideră că este un lucru bun faptul că „există consens pe PNRR.”
„Cele patru partide pro-occidentale, minoritățile naționale, au consens că toate legile, actele normative care mai sunt necesar a fi date pentru PNRR, ca ele să treacă astfel încât România să încaseze banii pe care are de încasat din PNRR până la sfârșitul lunii august, când se închide acest program”, a explicat Dan.
Al doilea lucru important, în viziunea președintelui, este că „România are buget și va rămâne în acest buget, România își va păstra traiectoria financiară”.

Partidul Social Democrat a decis luni seară retragerea miniștrilor săi din Guvernul condus de Ilie Bolojan, în urma unui vot intern în care aproape întreaga conducere extinsă a formațiunii a susținut această opțiune.

Potrivit datelor prezentate în cadrul consultării interne, 97,7% dintre cei aproximativ 5.000 de delegați prezenți au votat „pentru” ieșirea de la guvernare, în timp ce doar 2,3% s-au pronunțat împotrivă. În total, 4.949 de membri PSD și-au exprimat opțiunea.

Decizia a fost luată în cadrul unui mecanism de consultare internă similar celui utilizat de social-democrați și la momentul intrării la guvernare alături de PNL, UDMR, USR și reprezentanții minorităților naționale.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat lansarea unui amplu proces de reformă a companiilor de stat, vizând eficientizarea activității acestora și reducerea pierderilor semnificative înregistrate în ultimii ani.

Potrivit șefului Guvernului, România are peste 1.500 de companii în care statul este acționar, multe dintre acestea funcționând ineficient și generând pierderi totale de aproximativ 14 miliarde de lei. „Acești bani ar fi putut fi direcționați către investiții importante pentru cetățeni”, a transmis premierul.

Reforma începe cu un proiect-pilot care vizează 22 de companii din sectoare-cheie precum energie, transporturi și industrie. Acestea au acumulat, într-un singur an, datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei.
Planul Guvernului prevede clasificarea companiilor în funcție de importanța strategică și performanța economică. Companiile din infrastructura critică, precum ELCEN, Oil Terminal și CFR SA, vor beneficia de investiții și management profesionist.

Pentru companiile cu rol strategic, precum Avioane Craiova și Romaero, deciziile vor fi fundamentate pe analize și audituri independente, în vederea valorificării potențialului industrial.
Executivul are în vedere și reorganizarea unor entități pentru alinierea la standarde europene, inclusiv CNCIR.
Companiile cu pierderi recurente, precum CFR Călători, Metrorex și TAROM, vor intra într-un proces de redresare operațională, care va include măsuri de eficientizare și expertiză internațională.

În paralel, Guvernul ia în calcul fuziuni și integrări acolo unde există suprapuneri de activitate, precum în cazul Telecomunicații CFR și Tipografica Filaret.
Pentru companiile fără perspective viabile, autoritățile propun închiderea treptată și ordonată. Exemplele menționate includ CFR Marfă și Petrotrans, aceasta din urmă aflându-se în faliment încă din 2007.

Totodată, Executivul lucrează la o listă de companii ce ar putea fi listate parțial la bursă, prin vânzarea unor pachete minoritare de acțiuni, statul urmând să păstreze controlul majoritar. Printre acestea se numără Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank. Alte companii vizate, precum Transgaz, Portul Constanța și Poșta Română, ar putea intra în acest proces după îndeplinirea unor condiții prealabile.

Premierul a precizat că acesta este doar primul pas, urmând ca în următoarele 30 de zile să fie lansat un nou val de evaluări, bazate pe criterii de importanță strategică și situație financiară.
„România nu își mai permite risipa și blocajele de până acum. Reforma companiilor de stat dusă la capăt va însemna rezultate reale în economie și în bugetul public”, a subliniat Ilie Bolojan.

Un nou tronson de cale ferată modernizată, parte a lotului Lugoj – Timișoara Est, a fost deschis circulației feroviare, au anunțat reprezentanții CFR Infrastructură Timișoara.

Segmentul recent dat în exploatare are o lungime de aproximativ 9,5 kilometri (8,6 km de linie curentă și 900 de metri în Stația Recaș) și face parte dintr-un amplu proiect de modernizare a infrastructurii feroviare din vestul țării.

Potrivit sursei citate, pe acest tronson au fost realizate lucrări complexe, care includ construcția a 10 podețe și 5 poduri, montarea a 7 schimbători de cale tip 60, precum și amenajarea unor peroane – peronul firului II în punctul de oprire Izvin și peroanele liniilor 3-4 din Stația Recaș, acestea urmând să fie finalizate în perioada următoare. De asemenea, au fost instalate și cablate echipamentele tehnice în containerul CE și în sala de relee CED Recaș.
Noul tronson asigură continuitatea firului II, dat în exploatare în 12 februarie 2026, contribuind la extinderea rețelei modernizate la aproximativ 30 de kilometri pe care trenurile circulă deja în condiții îmbunătățite.

Lotul 2 Lugoj – Timișoara Est face parte din proiectul de reabilitare a liniei feroviare Caransebeș – Arad, componentă a coridorului european Orient/Est-Mediteranean. Proiectul este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Obiectivul principal îl reprezintă modernizarea unei linii de cale ferată de 162 de kilometri, care va deveni dublă, electrificată și echipată cu sisteme moderne de control, permițând circulația trenurilor cu viteze cuprinse între 120 și 160 km/h.

Printre beneficiile așteptate se numără reducerea timpilor de călătorie, creșterea siguranței traficului feroviar, îmbunătățirea confortului pasagerilor și sporirea capacității de tranzit, inclusiv la frontiere.
Valoarea totală a proiectului depășește 8,7 miliarde de lei.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că reprezentanții Pfizer vor reveni cu un răspuns privind cadrul tehnic de continuare a negocierilor, în urma discuțiilor purtate la Washington.
Întâlnirea, descrisă drept una „exploratorie”, a avut loc joi și i-a reunit pe ministrul Sănătății și pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, cu reprezentanții companiei farmaceutice.

Potrivit lui Rogobete, discuțiile s-au desfășurat într-un ton „echilibrat și profesionist”, fiind axate pe identificarea unor soluții concrete pentru România. Oficialul a subliniat că miza negocierilor depășește aspectul financiar, vizând obținerea unor beneficii directe pentru pacienți.

Propunerea părții române, formulată în baza mandatului primit de la Guvern, vizează continuarea negocierilor pentru convertirea sumei datorate în medicamente inovatoare, destinate în special pacienților oncologici și celor care suferă de boli rare.

Ministrul a evidențiat și relația de lungă durată dintre România și Pfizer, precum și deschiderea pentru dezvoltarea unor viitoare colaborări în domeniul cercetării farmaceutice.
„În perioada următoare, reprezentanții companiei vor reveni cu un răspuns privind posibilitatea ca această propunere să fie analizată și aprobată la nivelul board-ului de conducere”, a transmis Rogobete.
Discuțiile au loc în contextul în care un tribunal din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească aproximativ 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID refuzate în 2023.

Vești excelente pentru iubitorii de senzații tari! Astăzi, Consiliul Județean Galați a deschis Bob & Bike Adrenalina Gârboavele, o zonă de agrement unică în România, care impresionează prin diversitatea și modernitatea facilităților oferite vizitatorilor: două piste de bob cu o lungime totală de peste 1,5 km, două trasee de biciclete – unul pentru familie (2,6 km) și unul competițional (4,3 km), un turn de escaladă de 10 metri, locuri de joacă pentru copii, foișoare și un amfiteatru generos pentru evenimente în aer liber.

Investiția Consiliului Județean Galați, în valoare de 15,4 milioane de lei, este prima de acest fel din țară realizată de o autoritate publică locală și este menită să facă din Pădurea Gârboavele destinația ideală pentru distracție, sport și relaxare!

„Am promis că vom face în Pădurea Gârboavele cea mai atractivă zonă de agrement din Regiunea Sud-Est și iată că ne ținem de cuvânt! După deschiderea Parcului de Aventură EscapeLand, lansăm acum Bob & Bike Adrenalina Gârboavele – o zonă de agrement și mai spectaculoasă, dotată cu instalații moderne de bob, la standarde similare celor din Germania și Austria, și cu numeroase facilități dedicate petrecerii active a timpului liber, în condiții de maximă siguranță”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Pistele de bob oferă experiențe palpitante, pe trasee chiar în mijlocul naturii, printre copaci, la viteze care pun adrenalina în mișcare. Capacitatea acestora este de aproape 300 de persoane pe oră (ambele instalații), ceea ce asigură timpi reduși de așteptare, inclusiv în perioadele aglomerate.

Prima pistă, de aproximativ 700 de metri, este un speed-bob (tobogan) cu sănii pe role magnetice – o instalație unică în România – care oferă o experiență intensă, asemănătoare bobului olimpic de iarnă. Aici, săniile sunt individuale și ating viteze de până la 40 km/h.

A doua pistă, de aproape 900 de metri, este de tip Alpine Coaster, unde viteza este controlată de utilizator, transformând fiecare coborâre într-o experiență personalizată. Săniile pot fi utilizate de una sau două persoane, fiind ideale pentru copiii însoțiți de părinți.

În paralel, traseele de mountain-bike, cu o lungime totală de 7 km, străbat pădurea și sunt concepute atât pentru începători, cât și pentru avansați, respectiv un traseu „family” și unul de tip XCO (Cross Country Olimpic), potrivit inclusiv pentru competiții naționale și internaționale.

Turnul de escaladă de 10 metri este la rândul său o premieră pentru Galați, completând oferta recreațională alături de spațiile de relaxare, locurile de joacă și amfiteatrul în aer liber – perfect pentru organizarea de evenimente în mijlocul naturii.

Zona de agrement Bob & Bike Adrenalina Gârboavele va fi deschisă de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 20:00. Tarifele sunt: Alpine coaster: 25 lei/cursă; speed-bob (tobogan): 35 lei/cursă; perete de escaladă: 10 lei/30 min; fotografie magnetică: 3 lei/bucata.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat lansarea oficială a procedurii de selecție pentru dezvoltarea proiectului „Black Sea AI Gigafactory”, o investiție majoră care vizează poziționarea României pe harta globală a inteligenței artificiale.

Potrivit ministrului, a fost demarată etapa de Expression of Interest (EOI) pentru identificarea liderului de consorțiu care va coordona implementarea proiectului. Autoritățile caută un partener cu experiență solidă în infrastructură tehnologică de mare amploare, capabil să susțină financiar și operațional un proiect competitiv și scalabil.

În prima fază, proiectul prevede dezvoltarea unei infrastructuri bazate pe aproximativ 20.000 de GPU-uri, cu posibilitatea de extindere până la 100.000 sau chiar mai mult, în funcție de cererea din piață și ritmul de implementare.
Operatorii economici interesați pot depune documentațiile până la data de 14 iunie 2026, ora 17:00, la adresa oficială indicată de Ministerul Energiei.

Ministrul a subliniat că inițiativa beneficiază de sprijinul experților Banca Mondială și al echipei guvernamentale, calificând proiectul drept unul strategic pentru viitorul digital al României.
Proiectul „Black Sea AI Gigafactory” a fost inițiat în iunie 2025, în perioada în care Bogdan Ivan ocupa funcția de ministru al Economiei și Digitalizării, fiind continuat în prezent la nivelul Ministerului Energiei.

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian, a afirmat în cadrul unei conferințe susținute la Iași că media de promovare la examenul de Bacalaureat ar fi 5, deși legislația în vigoare prevede media minimă 6,00, cu condiția obținerii notei minime 5 la fiecare probă scrisă.

Declarația a fost făcută în timpul unei intervenții publice la Inspectoratul Școlar Județean Iași, unde ministrul a discutat despre evaluarea elevilor și rolul simulărilor în sistemul de educație.

„Spre deosebire de Bacalaureat, unde avem o medie de 5 pentru a promova acest examen (…) la Evaluarea Națională nu avem o astfel de medie”, a afirmat ministrul Educației, reluând ulterior aceeași idee în cadrul discuțiilor.

În realitate, regula de promovare a Bacalaureatului este media minimă 6,00, calculată ca medie aritmetică a probelor scrise, conform metodologiei în vigoare.

Ministrul Educației a fost numit în funcție pe 3 martie 2026, la propunerea premierului Ilie Bolojan, prin decret semnat de președintele Nicușor Dan.