Un bărbat din judeţul Alba, condamnat în primă instanţă la doi ani de închisoare cu suspendare pentru că a dat o mită de 100 de lei pentru urgentarea dosarului de pensionare, a fost în final declarat nevinovat, de Curtea de Apel Alba Iulia. În motivarea sentinţei finale, judecătorii au explicat de ce l-au achitat pe bărbat. Iunie 2019. Un "moţ" aflat în pragul pensionării s-a prezentat la Casa Judeţeană de Pensii Alba cu dosarul de pensionare la care a anexat mai multe documente, printre care şi cartea de muncă în care a pus suma de 100 de lei "cu scopul de a-l determina pe funcţionarul de la casa de pensii, căruia îi va fi repartizat dosarul să urgenteze soluţionarea cererii de pensionare". În 5 iulie 2019, o funcţionară a Casei De Pensii descoperă în dosarul depus de bărbat suma de 100 de lei. Îi prezintă situaţia unei colege, iar cele două funcţionare decid să îşi anunţe superiorii, care, la rândul lor, au sesizat Poliţia. Împreună cu funcţionarii Casei de Pensii a fost pus la cale un flagrant. Astfel, bărbatul a fost chemat la Casa de Pensii şi înregistrat în timp ce îi spune funcţionarei că a pus suma de 100 de lei in dosar pentru că "a fost învăţat de un prieten". Funcţionara i-a restituit bărbatului cei 100 de lei. Acesta a plecat, dar la ieşire a fost oprit de poliţişti. În urma anchetei, bărbatul a fost trimis în judecată pentru dare de mita, iar in prima instanţă a fost condamnat de Tribunalul Alba la doi ani de închisoare cu suspendare. Mai apoi a fost achitat.

Şefa Parchetului European (EPPO), Laura Codruţa Kovesi, acuză lipsa cooperării din partea autorităţilor care au anulat procesul de desemnare a procurorilor delegaţi sloveni. Kovesi a explicat că Parchetul European ''poate iniţia operaţiuni fără procurori europeni delegaţi sloveni'', dar că nu poate investiga eficient toate suspiciunile de fraudă.
Slovenia va prelua la 1 iulie preşedinţia semestrială a Consiliului UE, relatează agenţia EFE. ''Lipsa evidentă de cooperare sinceră din partea autorităţilor slovene cu Parchetul European subminează grav încrederea în funcţionarea eficientă a sistemelor de gestiune şi control a fondurilor europene în Slovenia'', a transmis Kovesi într-un comunicat, cu cinci zile înainte ca instituţia pe care o conduce să-şi înceapă activitatea cu misiunea de a investiga delictele ce afectează bugetul UE. Tot joi, ministrul sloven al justiţiei, Ljiljana Kozlovic, a demisionat în semn de protest faţă de decizia guvernului condus de premierul conservator Janez Jansa de a anula procesul intern de alegere a celor doi procurori delegaţi ai Sloveniei în cadrul EPPO.

Acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între fostul director general al HP Romania, Radu Enache, şi DNA arată modul în care a ajuns să fie prejudiciată Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) cu cel putin 8,4 milioane de euro prin umflarea artificială a preţurilor de către HP, în înţelegere cu foştii şefi ai CNAS, Vasile Chiurcea şi Irinel Popescu. La sfârşitul lunii martie 2021, procurorii DNA anunţau trimiterea în judecată a foştilor şefi ai CNAS, Vasile Chiurcea şi Irinel Popescu, acuzaţi că au luat mită pentru a umfla artificial, prin acte adiţionale, un contract încheiat între CNAS şi fosta HP România, în prezent Enterprise Services România SRL. În rechizitoriul de trimitere în judecată, DNA a arătat că între Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) şi HP România S.R.L. au fost încheiate, în perioada 2007-2009, patru acte adiţionale la un contract de informatizare a instituţiei, prin care au fost achiziţionate servicii de asistenţă tehnica şi instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) şi pentru softul care asigura planificarea resurselor (ERP). Achiziţiile, susţine DNA, s-au făcut la preţuri supraevaluate, respectiv la valori de 804 euro/zi-om în cazul a doua dintre actele adiţionale şi de 760 euro/zi-om, în cazul altor două acte adiţionale. Odată cu trimiterea în judecată a foştilor şefi ai CNAS, procurorii DNA au încheiat şi un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu fostul director general al HP Romania, Radu Enache. Acesta a recunoscut acuzaţiile de complicitate la abuz în serviciu în schimbul unei pedepse de doi ani de închisoare cu suspendare.

Jurnaliştii de la RISE Project anunţă că Inspecţia Judiciară urmează să decidă dacă procurorul care instrumentează dosarul jurnaliştilor de la Libertatea şi Newsweek, Edi Oprea, se află în stare de incompatibilitate. Aceştia adaugă că Edi Oprea nu a anunţat conducerea unităţii sale de parchet în privinţa potenţialului conflict de interese, dat fiind că partenera lui de viaţă a fost avocata lui Marian Goleac într-un dosar DNA. Autorul plângerii împotriva jurnaliştilor este Daniel Băluţă. Cătălin Tolontan, coordonatorul publicaţiilor Libertatea şi Gazeta Sporturilor, a fost chemat pentru audieri la DIICOT săptămâna trecută. Alaturi de el a fost chemat la DIICOT şi jurnalistul Mihai Toma. Ambii sunt audiaţi în calitate de martori, dupa plângerea formulată de primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă. Acesta s-a considerat lezat de articolele publicate în Libertatea şi a cerut la Judecătoria Sectorului 2 ştergerea articolelor despre el, pedepsirea ziariştilor la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi condamnarea lor penală, către DIICOT.

Direcţia Naţională Anticorupţie vrea să cumpere tehnică pentru a putea intercepta Whatsapp, însă nu a primit bani de la buget pentru astfel de investiţii, ci doar pentru cheltuielile cu personalul. Şeful DNA, Crin Bologa, susţine, într-un interviu pentru G4Media.ro, că există societăţi private în Israel sau în Italia care vând tehnologii care permit interceptarea convorbirilor pe whatsapp. "Nu avem aşa ceva în prezent. Ăsta ar fi un exemplu, dar trebuie sume serioase de bani pentru acest lucru", a declarat procurorul. Crin Bologa a mai spus ca este nevoie de bani pentru "dezvoltarea aparaturii şi posibilităţii de a face filaje la nivel profesionist". Şeful DNA a mai precizat că mai este nevoie şi de un sediu pentru Serviciul Tehnic şi sediu pentru EPPO - procurorii europeni, însă se aşetaptă soluţii de la autorităţile locale. Deci, domnul acesta (ca să nu-l numesc altfel), vrea să ne asculte cum vorbim şi pe "ce se întâmplă", dar nu are bani. Măăiii, nenea, mai lasă-ne şi pe noi să respirăm! Sau mai ai nevoie de nişte bani nemunciţi?

Poliţiştii Capitalei, sub coordonarea DIICOT, pun în aplicare, miercuri dimineaţa, 17 mandate de percheziţie domiciliară şi 16 mandate de aducere, în Bucuresti, Ilfov şi Prahova, într-un dosar penal în care se fac cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat, şantaj şi abuz în serviciu. Surse din Poliţie au precizat pentru AGERPRES că percheziţiile au loc la persoane cunoscute că fac parte din Clanul Cămătaru. Potrivit unui comunicat al Poliţiei Capitalei, de la finele anului 2020 şi până în prezent, a fost documentată activitatea unui grup infracţional organizat ai cărui membri s-ar fi specializat în săvârşirea unor infracţiuni de şantaj, constând în recuperarea unor sume de bani de la diverşi agenti economici, până la valoarea de 500.000 euro, prin utilizarea de ameninţări şi violenţe. Cercetările sunt continuate de DIICOT şi Poliţia Capitalei. La acţiune participă poliţişti din cadrul Serviciului Grupuri Infracţionale Violenţe, cu sprijinul Serviciului Investigaţii Criminale şi al Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei. Lupta cu clanurile nu va dispărea niciodată, de ce? Pentru că există şi vor exista întotdeauna aceste clanuri, vor exista întotdeauna oameni în căutarea lui El Dorado, un tărâm unde cinstea şi legalitatea nu au nicio valoare.

În iulie 2020, Bugetul.ro scria, în exclusivitate, că poliţiştii urmează să primească bani în plus, pe lângă salariu. Concret, se vorbea de trei sporuri ce urmau să fie acordate: sporul de fidelitate, sporul pentru studii superioare şi sporul pentru pericol deosebit. „Poliţiştii vor urma să primească un spor de fidelitate, în funcţie de vechimea în poliţie – 5 ani/5%, 10 ani/10%, 15 ani/15% şi peste 20 de ani/20%. Totodată, agenţii care au studii superioare în conformitate cu fişa postului vor beneficia de un spor de 25%. De asemenea, vor beneficia de un spor de 30% toţi poliţiştii care lucrează în zona operativă”, scria Bugetul.ro în iulie 2020. Astfel, pâna la finalul lunii iunie, poliţiştii vor primi a doua tranşă din drepturile salariale recalculate pentru perioada 30.01.2021-31.12.2022, în cuantum de 10%, anunţă sindicatul Europol. Punerea în plată a drepturilor recalculate rezultate pentru ultimii 3 ani, se va face eşalonat timp de 5 ani. Pe lângă salariul din luna iunie, poliţiştii vor încasa între aproximativ 500 lei şi 3.000 lei, reprezentând a doua tranşă a aplicării prevederilor OUG nr. 75/2020.

Foştii şefi din Academia de Poliţie au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare cu suspendare şi muncă în folosul comunităţii de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul privind şantajarea jurnalistei Emiliei Şercan. Jurnalista Emilia Şercan a anunţat şi ea pe pagina ei de Facebook, decizia instanţei. Ea subliniază că "Sentinţa nu e definitivă şi vor mai urma cel puţin doi ani de recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie." Foştii şefi ai Academiei de Poliţie, condamnaţi la câte trei ani cu suspendare şi muncă în folosul comunităţii pentru şantajarea jurnalistei Emilia Şercan. Procurorii DNA au dispus, în 2019, trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpaţilor Iacob Adrian (la data faptei chestor de poliţie şi rector al Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza") şi Marcoci Petrică-Mihail (la data faptei comisar şef de poliţie şi prorector al Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza"), fiecare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la şantaj. "La sfârşitul lunii martie - începutul lunii aprilie 2019, inculpatii Iacob Adrian şi Marcoci Petrică-Mihail, în calitate de rector, respectiv prorector al Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", l-au determinat pe inculpatul Bărbulescu Gheorghe Adrian să transmită unei persoane, jurnalist de investigaţie - persoană vătămată, mesaje de ameninţare pentru a o constrânge să înceteze investigaţiile jurnalistice care vizau suspiciunile de plagiat din cadrul academiei, urmărind astfel eliminarea riscurilor pentru cariera lor profesională", informează DNA, potrivit unui comunicat de presă. Ce nu înţeleg eu, de ce le dă cu suspendare?

Şapte cetăţeni străini au fost amendaţi de jandarmi după ce au fost prinşi pe Masivul Muntele Mic din judeţul Caraş-Severin, în timp ce efectuau curse off-road ilegale într-o zonă protejată. "Muntele Mic nu este paradisul off-road-ului! Astăzi, au aplicat amenzi în valoare de 14.000 de lei celor care au crezut că pe Muntele Mic te poţi plimba cu ATV-ul fără să respecţi legile şi natura. Jandarmii montani din cadrul Postului Muntele Mic, în urma desfăşurării activităţilor de patrulare pe traseele montane, au surprins în fondul forestier şapte persoane, cetăţeni străini, care nu au respectat legislaţia şi au intrat cu ATV-urile fără aprobarea administratorului fondului forestier. Celor şapte iubitori de off - road, jandarmii montani le-au prezentat legislaţia privind folosirea autovehiculelor de teren în arealele naturale, totodată fiindu-le aplicate şapte sancţiuni contravenţionale în valoare de 14.000 lei. Nu prin sancţiuni trebuie să conştientizăm cât de importantă este natura!", se arată într-un mesaj al Jandarmeriei Române. Oare pe la ei, prin ţările lor tot aşa se plimbă cu ATV-urile?

Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat vineri, 21 mai, că 17 persoane au fost inculpate în dosarul care vizează atribuirea frauduloasă de locuinţe, din fondul locativ de stat. 8 persoane au fost reţinute, iar restul sunt sub control judiciar. 2 salariaţi ai SC TITAN AL SRL şi un notar sunt urmăritţ pentru acuzatţi de luare şi  dare de mită. În total, 45 de locuinţe din centrul Capitalei au fost dobândite fraudulos de persoane care au dat mită între 3000 şi 210.000 de euro. Un notar a reuşit să dobândească, în acest fel, 6 case. Procurorii DNA au făcut joi 26 de percheziţii într-un dosar care vizează atribuirea nelegală a unor locuinţe din fondul locativ de stat. Descinderile au avut loc în municipiul Bucureşti şi în judeţele Ilfov şi Giurgiu, iar una la un cabinet notarial. Direcţia Naţionala Anticorupţie a dispus următoarele măsuri: reţinerea pentru 24 de ore, începând cu datele de 20 şi 21 mai 2021, a unui număr de opt inculpaţi, persoane fizice, în sarcina cărora s-au retinut mai multe infracţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă, trafic de influenţă, dare de mită, fals (comise în forma autoratului şi a complicităţii), controlul judiciar faţă de nouă inculpaţi în sarcina cărora s-au reţinut infracţiuni de cumparare de influenţă. De asemenea, s-a dispus urmarirea penală faţă de Belivacă Victoria şi Vraicu Alexandrina Laurenţia, angajate în cadrul SC TITAN AL SA, fostul ICRAL, pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de luare de mită, dar şi faţă de Dima Ludmila, notar public, pentru săvârşirea unor infractiuni de cumpărare de influenţă (săvârşite în forma autoratului şi a complicităţii).