Primarul comunei dâmboviţene Cojasca şi şase funcţionari publici au fost reţinuţi pentru 24 de ore, în urma percheziţiilor efectuate marţi la edil acasă şi la o instituţie publică, conform unor surse judiciare. Primarul Gheorghe Victor şi cei şase funcţionari publici (două femei care lucrează la Serviciul Public Comunitar de Evidenţa Populaţiei Cojasca şi alte patru care lucrează la primărie) au fost reţinuti şi duşi în arestul Poliţiei. Funcţionarii sunt acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu în formă continuată, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, fals informatic în formă continuată şi fals intelectual în formă continuată, iar edilul este acuzat de instigare şi complicitate la infracţiunile de mai sus. Ancheta vizează eliberarea în fals de vize de reşedinţă. Vizele ar fi fost eliberate pentru persoane care nu au locuit niciodată în imobilele respective, iar proprietarii nu ştiau că la adresele lor au fost eliberate astfel de documente. Cam greu de crezut, mai ales că la o luare în spaţiu este necesară prezenţa proprietarului şi a contractului de proprietate. Dar când ai de a face cu funcţionari corupţi şi, probabil, poliţişti de pe la evidenţa populaţiei la fel de corupţi, totul e posibil.

Nela Ignatenko, condamnată la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul Ferma Băneasa, dată în urmărire internaţională, ar fi fost prinsă în Belgia înca din luna martie. Înalta Curte ar judeca marţi, 15 iunie, contestaţia în anulare, femeia încercând să nu fie predată in România, potrivit unor surse ale G4Media. Nela Ignatenko (fostă Păvăloiu, Fenachiu) a fost consilier guvernamental pe când Călin Popescu Tariceanu era premier. Ea ar fi fost cea care a început demersurile astfel încât "prinţul" Paul al României să obţina terenurile fostei ferme regale de la Băneasa şi a pădurii Fundu Sacului din Snagov, fiind vorba de peste 46 de hectare de teren, după cum a transmis DNA. "Ca urmare a înţelegerii avute cu inculpatul Paul Philippe al României, inculpata Păvăloiu Nela i-a promis că, prin influenţa avută la nivelul funcţionarilor publici cu atribuţii în retrocedarea pădurii Snagov, îi poate determina să acţioneze conform intereselor acestuia. Astfel, aceasta a făcut demersuri la Primăria Snagov şi Instituţia Prefectului Ilfov, a redactat cereri, memorii, a pus la dispoziţia funcţionarilor publici înscrisuri şi, prin intermediul primarului Muşat Apostol, cu care are o relaţie apropiată, beneficiind de sprijinul unor persoane din conducerea unor partide politice, şi-a exercitat influenţa asupra funcţionarilor publici din cadrul comisiei locale Snagov şi comisiei judeţene de fond funciar Ilfov, determinandu-i să valideze retrocedarea către inculpatul Al Romaniei Paul a suprafeţei de 46,78 ha teren forestier, deşi acesta nu a depus cerere în mod valabil, nu a făcut dovada titlului lui Carol al II-lea sau drepturilor sale succesorale după acesta.

Poliţişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Braşov - Serviciul de Investigaţii Economice, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, au făcut luni 7 percheziţii domiciliare şi 3 controale economice, intr-un dosar penal de evaziune fiscală in domeniul construcţiilor. Percheziţiile s-au desfăşorat în judeţele Braşov şi Galaţi, la sediul social şi punctele de lucru a două societăţi comerciale, precum şi la domiciliile administratorilor şi asociaţilor societăţilor acestora. Din cercetări a rezultat faptul că cele două societăţi comerciale, prin administratorii lor, au înregistrat în contabilitate cheltuieli fictive, ce constau în achiziţii de materiale de construcţii şi prestări servicii, în scopul prejudicierii bugetului de stat. Prejudiciul astfel cauzat este de peste 5.000.000 de lei. Poliţiştii vor pune în aplicare 7 mandate de aducere, persoanele bănuite urmând a fi duse la sediul Inspectoratului de Poliţie Judetean Braşov, în vederea audierii.

Peste 65 de tone de tutun şi aproape 44 de milioane de ţigarete au fost confiscate, în primele cinci luni ale anului, la acţiuni pentru prevenirea şi combaterea traficului, prelucrării şi comerţului ilegal în domeniu, potrivit unui comunicat al Poliţiei Române transmis, sâmbătă, AGERPRES. Poliţistii au indisponibilizat 43.940.992 de ţigarete şi 65.378 de kilograme de tutun vrac (echivalentul a 93.397.142 de ţigarete). Numărul de ţigarete confiscate a crescut cu circa 142% faţă de perioada similară a anului 2020 (18.133.579 de ţigarete capturate). În acest domeniu, în primele cinci luni ale anului, poliţiştii au constatat 882 de infracţiuni, dintre care 775 prevazute de Codul vamal, 100 stipulate de Codul fiscal şi şapte infracţiuni de evaziune fiscală. Au fost înregistrate 712 de dosare penale în care sunt cercetate 1.099 de persoane. Împotriva a 91 de persoane au fost dispuse măsuri preventive. Astfel, 31 de persoane au fost arestate preventiv, 53 - plasate sub control judiciar, iar pentru şapte s-a luat măsura arestului la domiciliu. Totodată, au fost aplicate 140 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 171.500 de lei.

Un raport al Poliţiei de Frontieră arată că numărul migranţilor depistaţi în România, în special în vestul ţării, a crescut de patru ori în 2021 faţă de 2020. Cei mai mulţi dintre migranţii care ajung în Romania sunt afgani cu vârste cuprinse între 14 şi 35 de ani. Pe frontiera de vest a României au luat amploare în ultimii ani reţelele care îi ajută pe migranţii sosiţi din Serbia în România să ajungă în Occident. Dacă sunt depistaţi de Poliţia de Frontieră, migrantii depun cereri de azil prin care solicită statutul de refugiat în România. Astfel de cereri ajung în instanţă, unde migranţii au posibilitatea să îşi spună povestea în faţa unui judecător. Unele dintre poveştile spuse nu sunt crezute, dar sunt şi cazuri în care migranţii îi impresionează pe judecători şi obţin statutul de refugiat. Să nu uităm că şi la noi, multă vreme, a existat mirajul ăsta al Occidentului, goana după o viaţă mai bună, goană car de-a lungul timpului a făcut mulţi români să-i părăsească pe cei dragi, încercând să părăsească România cu orice preţ

Şoferul unei basculante a fost surprins, joi, în timp ce bascula deşeuri provenite din construcţii pe un teren de la marginea Bucureştiului, faptă sancţionată cu amendă de 30.000 de lei şi confiscarea vehiculului, informează Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti, printr-o postare pe Facebook. Şoferul basculantei de 12 tone a fost surprins de poliţiştii locali din cadrul DGPLCMB în timp ce bascula deşeurile pe o proprietate privată din Sectorul 1 al Capitalei. În urma verificărilor, poliţiştii locali au constatat că basculanta aparţine unei firme de transport "recidivistă". Potrivit sursei citate, în luna februarie, un alt vehicul greu al aceleiaşi societăţi a fost surprins, tot de către poliţiştii locali ai DGPLCMB, în timp ce arunca deşeuri rezultate din construcţii în acelaşi loc. "Atunci, inspectorii Poliţiei Locale Bucureşti au sancţionat firma cu 50.000 de lei pentru încălcarea normelor de protecţie a mediului. Astazi, sancţiunea a fost mai drastică. Poliţiştii locali au solicitat sprijinul Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Bucureşti care, pe lângă amenda de 30.000 de lei, a dispus şi confiscarea autobasculantei", se menţionează în postare.

Un bărbat din Vâlcea a fost reţinut de poliţişti după ce a vândut, pentru 300 de lei, teste Covid falsificate, care erau folosite pentru călătoriile în afara ţării. Oamenii legii din Capitală au facut mai multe percheziţii, inclusiv la o agenţie de turism. În vizor este şi o agenţie de turism, de unde fost ridicate bunuri despre care există suspiciunea că au fost folosite la comiterea faptelor. Poliţiştii din Bucureşti au făcut, marţi, două percheziţii în judeţul Vâlcea, într-un dosar de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals informatic şi uz de fals, anunţă joi Poliţia Capitalei. Din date a reieşit că, în perioada februarie 2021 – prezent, un bărbat de 51 de ani ar vinde celor interesaţi, în special celor care doresc să călătorească în afara ţării, pentru 300 de lei, buletine de analize medicale falsificate cu rezultatul negativ la virusul SARS-COV-2. Suspectul principal şi un alt bărbat de 44 de ani au fost audiaţi. Potrivit sursei citate, din probatoriu a rezultat că bărbatul de 51 de ani ar fi vândut mai multor persoane buletine medicale emise în fals, în numele unei societăţi. De asemenea, s-a stabilit că documentele ar fi fost întocmite şi transmise acestuia de către un bărbat de 44 de ani. Chestia e că vinovaţi şi inconştienţi sunt şi cei care au cumpărat aceste teste false.

Fostul ministru al Justiţiei din cabinetul Cioloş, Raluca Prună, a criticat marţi, 8 iunie, pe pagina sa de Facebook, decizia Curţii Constituţionale a României care a decis, contrar hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, că înfiinţarea şi funcţionarea Secţiei Speciale este încă legală. Aceasta susţine că pur şi simplu prin decizia ei, CCR invită la nerespectarea Tratatului de Aderare al României fiind un element convenabil pentru derapajele de la principiile UE. "Astăzi Curtea Constituţională explică printr-un comunicat de presă cum că hotărârea CJUE în cauza C-355/2021 trebuie ignorată. CJEU, pe scurt şi neacademic, pune sub un mare semn de întrebare justificarea înfiinţării SIIJ. CJEU zice exact asa: "Curtea precizează că, pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, să fie justificată de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a justiţiei şi, pe de altă parte, să garanteze că această secţie nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activităţii judecătorilor şi a procurorilor menţionaţi şi îşi exercită competenţa cu respectarea cerinţelor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare "carta"). În lipsa îndeplinirii acestor cerinţe, reglementarea menţionată ar putea fi percepută ca urmărind instituirea unui instrument de presiune şi de intimidare a judecătorilor, ceea ce ar aduce atingere încrederii justiţiabililor în justiţie".

Mii de poliţişti români au fost dotaţi, începând cu toamna anului 2020, cu bodycam-uri pentru a înregistra modul în care intervin în misiuni. Mai multe dosare în care Poliţia a fost dată în judecată dovedesc utilitatea dispozitivelor. Printr-un proces deschis la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, o şoferita care a fost amendată cu 2.175 de lei şi a fost lăsată fără permis după ce a fost prinsă cu o alcoolemie de 0,15 mg/l alcool pur în aerul expirat a contestat sancţiunea în instanţă cerand anularea procesului-verbal de contravenţie. Şoferiţa a reclamat în proces că în momentul în care a fost amendată maşina sa era parcată şi, deşi se afla la maşina, nu a condus maşina. Cu toate acestea, a mai arătat şoferiţa, poliţistul a amendat-o. Judecătorul a arătat că poliţistul nu era obligat să dovedească faptul că şoferiţa lăsată fără permis a condus într-adevar maşina, şoferiţa având posibilitatea să dovedească contrariul celor reţinute. Femeia nu a produs, însă, probe care să demonstreze contrariul faptelor pentru care a fost amendată. Mai mult decât atât, Poliţia a depus la dosar înregistrarea realizată cu camera de corp cu care a fost dotat poliţistul. În urma vizionării înregistrării, judecătorul a decis că nu exista niciun dubiu cu privire la vinovăţia şoferiţei sancţionate pentru că a condus băută.

Şase maşini de lux au fost sechestrate de la inculpaţii din dosarul permiselor de la Suceava şi vor fi valorificate la licitaţie. Este vorba despre autoturisme despre care există suspiciunea că au fost cumpărate din bani primiţi mită. Valoarea lor estimată depăşeşte un sfert de milion de euro. Cea mai ieftină maşina are valoare estimată de 12.000 de euro, iar cea mai scumpă 67.000 de euro. Maşinile ar fi fost achiziţionate din banii primiţi mită de poliţiştii rutieri anchetaţi în dosarul permiselor de la Suceava, aşa că DNA a autorizat scoaterea lor la licitaţie. România încearcă de mai mulţi ani să găsească soluţii pentru evitarea devalorizarii bunurilor puse sub sechestru. Deseori, procurorii pun sub sechestru autoturisme care, odată cu trecerea timpului îşi pierd din valoare. Astfel, în cazul proceselor de lungă durată se ajunge în situaţia ca maşini de lux să nu mai valorizeze mai nimic la terminarea acestora. În amplul dosar de la Suceava, chiar şeful serviciului secret al Ministerului de Interne din Suceava a fost reţinut pentru corupţie. Colonelul Florin Timu, care conduce Serviciul de Protecţie Internă din Suceava, este acuzat că a acoperit corupţia de la Serviciul permise din judeţ, ba chiar i-a informat pe poliţiştii judecaţi acum pentru că dădeau permise pe mită, despre faptul că sunt în vizorul procurorilor anticorupţie.