Didier Reynders, comisarul pentru Justiţie, a declarat într-un interviu pentru publicaţia Financial Times că practica curţilor constituţionale a unor state europene, printre care şi România, de a ataca primatului dreptului european şi a deciziilor Curţii Europene de Justiţie ar putea însemna sfârşitul Uniunii Europene. Reynders a spus că nu şi-a dat seama când a preluat postul de justiţie că ar fi "atât de important" să apărăm principiile fundamentale ale dreptului UE. "Care este riscul dacă nu ne ocupam de asta? Vom distruge uniunea însăşi ", a spus Reynders. UE s-a bazat pe aplicarea consecventă a normelor în toate statele sale membre, deci dacă acest lucru nu va mai fi cazul, blocul ar putea fi subminat. "Când avem o problemă într-un stat membru, riscul este un efect de revărsare pe care îl veţi avea în toate statele membre sau în unele state membre, o tendinţă de a contesta primatul dreptului UE şi competenţa exclusivă a Curţii, al Justitiei ", a spus el. Comisarul a amintit despre deciziile curţilor constituţionale din Germania, Franţa, Polonia sau Ungaria, dar există şi o decizie recentă prin care Curtea Constituţională a României contrazice decizia CJUE privind necesitatea desfiinţării Secţiei Speciale (SIIJ).

Plenul Senatului a adoptat luni, în calitate de for decizional, proiectul, iniţiat de PNL, care modifică articolul 54 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel încât să se revină la completurile de doi judecători în apel. S-au înregistrat 69 de voturi „pentru” şi 59 „împotrivă”. Senatorul PNL Iulia Scântei a afirmat, în plen, că liberalii consideră insuficientă amânarea creşterii numarului de judecători la trei în completurile de apel, motiv pentru care susţin abrogarea acestei norme pentru a împiedica paralizarea totală a activităţii acestor instanţe. „Guvernul Cîţu, la iniţiativa ministrului Justiţiei, Stelian Ion, a adoptat OUG 215/2020 prin care a amânat până la data de 31 decembrie 2022, creşterea numărului de judecători în completurile de apel ca să facem concursurile de admitere în magistratură. PNL consideră ca nu e suficientă amânarea şi e necesară abrogarea acestei norme pentru a nu permite riscul paralizării totale a activităţii instanţelor de apel. E nevoie să acoperim deficitul de personal din sistemul judiciar, nu să-l golim de magistraţi profesionişti”, a explicat Scântei.

Ministerul Afacerilor Interne informează, într-un comunicat de presă, că 10 persoane sunt cercetate pentru săvârşirea unor posibile fapte de natură penală având legătură cu votarea la alegerile parţiale de duminică, acestea referindu-se la coruperea alegătorilor, fraudă la vot, împiedicarea dreptului de a alege sau a fi ales şi violarea confidenţialităţii votului. Conform sursei citate, "alegerile locale parţiale se desfăşoară fără incidente deosebite în ceea ce priveşte asigurarea ordinii publice", iar pe parcursul acestei zile, angajaţii MAI au verificat şi au gestionat cu celeritate toate sesizările privind evenimentele electorale, în contextul organizării alegerilor locale parţiale din 36 de localităţi din 23 de judeţe pentru funcţia de primar, respectiv pentru un consiliul local". "De la începutul procesului de vot, au fost înregistrate 83 de sesizări referitoare la fapte care au legătură cu procesul electoral. Cele mai multe dintre acestea privesc fotografierea sau filmarea buletinului de vot de către alegători în timpul exercitării dreptului la vot şi continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale. De asemenea, au fost înregistrate patru sesizări în ceea ce priveşte coruperea alegătorilor, patru sesizări referitoare la sfătuirea alegătorilor să voteze sau să nu voteze anumite partide, alianţe politice, alianţe electorale sau candidaţi independenţi, trei sesizări de turism electoral şi câte o sesizare de fraudă la vot, tulburarea liniştii publice, împiedicarea liberului exerciţiu de a alege sau a fi ales, violarea confidenţialităţii votului. Fiecare situaţie sesizata a fost verificată cu promptitudine de angajaţii MAI. 42 dintre sesizări nu s-au confirmat", precizează comunicatul MAI.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii solicită reluarea procesului legislativ care permite organizarea concursurilor de admitere în magistratură, subliniind faptul că situatia resurselor umane din justiţie devine dramatică, iar mai multe instanţe din ţara se află „în pragul închiderii”, transmite Agerpres. „Sectia pentru judecători a CSM face apel la reluarea procesului legislativ care permite organizarea concursurilor de admitere în magistratură înaintea oricărei alte discuţii. Situaţia resurselor umane în magistratură devine dramatică, iar efectele negative ale lipsei cadrului normativ care să permită organizarea concursurilor de admitere în magistratură vor continua să se resimtă şi mai pregnant în următorii ani. Secţia pentru judecători reaminteşte că ultimul concurs de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii a fost organizat în anul 2019. În acelaşi an, a fost organizat şi ultimul concurs de admitere în magistratură. În toată această perioada ieşirile din sistemul judiciar au continuat într-un ritm fără precedent, încurajate fiind de dezbaterile regretabile din spaţiul public, care au atentat la respectarea standardului constituţional şi european în materia statutului magistratului”, declară CSM într-un comunicat remis marţi.

O studentă a fost torturată de un bărbat de 45 de ani cu care avea o aventură, imediat după ce soţia acestuia a aflat întreaga poveste. Ca să se răzbune, bărbatul a supus-o pe amanta sa unor tratamente greu de imaginat: era legată, bătută, umilită şi ameninţată. Studenta începuse o relaţie cu bărbatul de 45 de ani, care era şi însurat. Totul s-a terminat între cei doi atunci când soţia i-a surprins în momente intime. Bărbatul nu a suportat despărţirea de soţie şi a încercat, cu ajutorul unui filmuleţ, în care apărea studenta torturată, să îşi ceară scuze. Bărbatul a chemat-o pe femeie la el în bar, acolo unde cei doi au consumat alcool. Mai apoi, cei doi au plecat la o locuinţă de lângă bar, acolo unde bărbatul a legat-o pe studentă, a bătut-o, iar mai apoi a ameninţat-o cu moartea. Toate acestea pentru ca tânăra să îşi ceară scuze soţiei acestuia. Scenele teribile au fost filmate de o angajată a bărbatului. Judecatoria Deva l-a condamnat pe bărbat la 3 ani şi două luni de închisoare, pentru lipsire de libertate şi şantaj. De asemenea, apropiata sa, cea care l-a ajutat la agresiune, a fost condamnată la un an de închisoare. Sentinţa nu este una definitivă.

Laura Codruţa Kovesi, şefa Parchetului European, instituţie nouă a UE, a declarat într-un interviu că are nevoie de încă cel puţin 50 de anchetatori şi că de la 1 iunie şi până acum au fost înregistrate peste 300 de cazuri, potrivit The Wall Street Journal."Încă nu avem suficiente resurse. Avem nevoie de mai mult personal, încă cel puţin 50 de persoane aici, în Luxemburg, pentru a putea avea mai mulţi analişti de caz şi investigatori financiari şi pentru a trata toate cazurile pe care le vom primi. Sper că pentru anul viitor vom primi mai multe resurse. Vom lupta pentru asta", a spus Kovesi în interviul acordat revistei Risk & Compliance Journal, o publicaţie online a The Wall Street Journal, care a publicat vineri extrase pe site-ul său. Procurorul-şef european a explicat că a primit mai mulţi bani pentru bugetul Parchetului, dar nu a primit aprobarea de a angaja mai mulţi oameni. "Şi ce ar trebui să fac, să cumpăr flori pentru birou? Nu, ar trebui să folosim banii într-un mod înţelept. Ar trebui să folosim banii pentru a angaja mai mulţi oameni, pentru că avem nevoie de mai mulţi oameni. Aşa că acum mă aflu în situaţia în care cer organului decizional al EPPO să returneze nişte bani (Comisiei Europene) pentru că... nu avem aprobarea de a angaja mai mulţi oameni".

Curtea Supremă din SUA a decis ca marile companii americane Nestle USA şi Cargill nu pot fi acuzate de folosirea copiilor-sclavi în plantaţiile de cacao din Africa. Mai exact, Curtea Supremă a hotărât, cu un scor de 8-1, că marii producători de ciocolată nu pot fi traşi la răspundere în Statele Unite pentru fapte de sclavie şi trafic de minori comise pe continentul african, informează BBC. Opt copii care susţin că au fost folosiţi ca forţă de muncă sclavă pe plantaţiile de cacao din Coasta de Fildeş au dat în judecată unele dintre cele mai mari companii de ciocolată din lume. Aceştia acuză corporaţiile că au ajutat şi au instigat la aservirea ilegală a mii de copii din fermele de cacao din lanţurile lor de aprovizionare. În luna februarie 2021, producătorii Nestlé, Mars, Hershey, Cargill, Olam, Barry Callebaut şi Mondelez au fost numiţi inculpaţi într-un proces intentat la Washington DC de International Rights Advocates (IRA), o asociaţie pentru drepturile omului, în numele a opt foşti copii sclavi, forţaţi să lucreze fără plată pe plantaţiile de cacao din Coasta de Fildeş. Corporaţiile au fost acuzate că au ajutat şi instigat la aservirea ilegală a mii de copii din fermele africane de cacao care fac parte din lanţurile de aprovizionare a marilor producători de ciocolată.

Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui efectuează cercetari in rem după ce au apărut filmări cu o slujbă de comemorare a mareşalului Ion Antonescu oficiată de patru preoţi, la Biserica „Sfânta Parascheva” din municipiul Vaslui. „La Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui a fost înregistrat un dosar în care se efectueaza cercetari încă în faza in rem a urmăririi penale, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni prevăzute de o lege specială", a declarat pentru AGERPRES purtătorul de cuvânt al instituţiei, Alina Boboc.
Prefectul judetului Vaslui, Marcel Lăudatu, a precizat că a solicitat lămuri din partea Episcopiei Huşilor cu privire la cele întâmplate. „Am solicitat, aşa cum este firesc, un punct de vedere reprezentanţilor Episcopiei Huşilor şi urmează să analizăm răspunsul primit”, a afirmat prefectul. Consilierul onorific al premierului, deputatul Alexandru Muraru, reprezentantul special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, a anunţat că a sesizat Ministerul Afacerilor Interne şi procurorul general al României cu privire la această situaţie, susţinând că „încercarea de reabilitare a unui criminal de război în România anului 2021, într-un lăcaş de cult din Vaslui, este ilegală şi incalificabilă”.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul privind eliberarea lui Lucian Gheorghe Papici din funcţia de procuror cu grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş. Lucian Papici a fost eliberat din funcţie ca urmare a pensionării. Are 54 de ani. El a avut două mandate de şef al Secţiei I de combatere a corupţiei din DNA. În 2013, a preluat conducerea Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie din cadrul Secţiei de combatere a corupţiei a DNA. A lucrat de-a lungul timpului în mai multe dosare celebre instrumentate de către DNA, între care "Trofeul calităţii", "Caltaboşul", "Valiza". În 2015, Papici s-a intors la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş. Preşedintele Iohannis a semnat, vineri, şi decretele pentru reîncadrarea în functia de magistraţi pentru Florica Laza - judecător la Tribunalul Bucureşti, Carmen-Marilena Popa - judecător la Tribunalul Alba, Adrian Doru Russu - judecător la Judecătoria Topliţa, Vivi Florin Şuiu - judecător la Judecătoria Reşiţa.

Un şofer care a omorât un biciclist în vârstă de 70 de ani a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. Prin sentinţă, firma de asigurari la care masina avea încheiată poliţa RCA a fost obligată să achite daune morale de 250.000 de euro. Sentinţa este definitivă. O cameră de bord a surprins accidentul, iar din imagini s-a putut vedea că circulaţia se desfăşura în ambele sensuri, pe cate o bandă de circulaţie pe sens, sensurile fiind separate de marcaj longitudinal discontinuu. În fata maşinii care avea montată camera de bord circulau două maşini. Din înregistrare se vede cum, în dreptul Rafinăriei Vega, pe sensul de mers către Blejoi, "autoturismul de culoare închisă a schimbat direcţia de deplasare către stânga şi a circulat o perioada scurtă de timp parţial pe sensul opus, după care a revenit pe sensul său de deplasare, manevră ce pare a fi fost efectuată pentru evitarea unui obstacol". În final, Curtea de Apel Ploieşti a majorat daunele morale, acordând 100.000 de euro pentru soţia victimei, 100.000 de euro pentru fiu şi 50.000 de euro pentru nepot. În total 250.000 de euro.