N-am nimic cu omul ăsta, nu fac parte din nici un partid şi nici n-o să fac parte vreodată, numai că am şi eu nişte nelămuriri. Sorin Oprescu, fost lider PSD şi fost primar al Capitalei, nu este doar unul dintre cei mai bogaţi români, dar şi un mare norocos. Norocos pentru că a fost prins doar în 2015 (nu-i treaba să spun cu ce sau de ce), dar şi mai norocos pentru că deşi a fost prins în flagrant, nici azi, după şase ani, nu a fost condamnat definitiv! A primit în prima instanţă o pedeapsă de 5 ani şi 4 luni de închisoare cu executare, pentru corupţie, dar apelul bate record după record: s-au pronunţat până acum nu mai puţin de 22 de amânări! De menţionat că dosarul se judecă la Curtea de Apel Bucureşti, acolo unde niciodată nu se ştie cine e vinovat şi cine nu. Aşa se face că, deşi suntem la mijlocul lui martie, pe portalul instanţelor, la procesul lui Oprescu apare deja ce va dispune judecătorul la termenul din 1 aprilie: se va amâna, din nou! În 2020, au fost doar 9 şedinţe de judecată în acest proces, iar de la începutul acestui an, termenele au fost fixate în fiecare lună. La ultimul, de miercuri, 10 martie 2021, s-au discutat cererile de schimbare a încadrării juridice a faptelor de care sunt acuzaţi inculpaţii, scria Libertatea. Astăzi ştim sigur că şi la următorul termen se va decide o nouă amânare a procesului. Asta se întâmplă întotdeauna în instanţele româneşti, ba nu se prezintă inculpatul, ba nu sunt dosarele complete sau nu au şină la dosar, chestia e că unii ... au noroc! Şi alţii, le fac norocul!

Inspecţia Judiciară a primit, în cursul anului trecut, patru mii se sesizări privind presupuse abateri disciplinare dar doar pentru 22 au fost exercitate acţiuni disciplinare. Conform raportului pentru anul 2020 al Inspecţiei Judiciare, instituţia a primit 2.706 de sesizari disciplinare in cazul judecătorilor, dintre care au fost admise 9. În cazul procurorilor, numărul sesizărilor disciplinare a fost de 1.581, iar în 13 cazuri au fost date rezoluţii de începere a cercetării disciplinare. In ceea ce priveşte activitatea Direcţiei de Inspecţie pentru judecători din cadrul Inspecţiei Judiciare, în anul 2020 această direcţie a avut de gestionat 3.380 de lucrări, dintre care 3.060 depuse în acelaşi an şi restul mai vechi. Din totalul sesizărilor, au fost solutionate 3.139 de lucrări, reprezentând un procent de soluţionare de 92,8. La finalul anului au rămas 241 de lucrari nesoluţionate. Mare parte dintre sesizările adresate Inspecţiei Judiciare în cursul anului trecut şi care au ajuns la Direcţia de Inspecţie pentru judecători sunt în legătură cu abateri disciplinare săvârşite de judecători. Ca în orice meserie, se mai fac greşeli şi acolo sus, acolo unde se împarte dreptatea.

„Este un dialog pe care îl solicit de peste doi ani, încă din 2019, din campania electorală, când, în urma acelui articol a fost o autosesizare a DLAF. Când am primit invitaţia, m-am bucurat în sfârşit că aveam ocazia să clarific eventuale lucruri care erau neclare. A fost un dialog civilizat, de câteva zeci de minute – cred că am stat undeva la jumătate de ora, 40 de minute. Au fost întrebări destul de banale legate de trei formulare de participanţi la proiect, dacă semnătura era sau nu a mea. N-a fost nicio problema acolo. Şi am clarificat de ce nu eram într-o situaţie de conflict de interese în ceea ce însemnă angajaţii de la structura de economie socială, acea croitorie de la Sibiu unde a fost şi sora mea printre angajaţi. Despre declaraţia sa privind problema corupţiei, care este “marginală în realitate”, el a spus că a fost scoasă din context. “Este o scoatere din context absolut fabuloasa. Discuţia la conferinţa respectivă cu 30 de ani de activitate a unei companii de pe piaţa de consultanţă se referea la proiectele de dezvoltare pentru următorii ani şi acest PNRR, resursa de dezvoltare pe care o avem. În acest context am spus că miza reală pentru România este capacitatea de a creea proiecte importante şi de dezvoltare, care să se poată finaliza în cadrul PNRR pâna în 2026. Jurnaliştii de Rise Project au prezentat în 2019 într-o amplă anchetă, date şi documente care arată cum proiecte sociale finanţate din fonduri europene gestionate de firma lui Dan Barna au avut acelaşi model autohton prin care banii europeni s-au scurs către firme de casă. În replică, liderul USR a sugerat că articolul apărut are legatură cu candidatura sa la alegerile prezidentiale şi a precizat că toate proiectele realizate de compania în care a activat au fost monitorizate, verificate şi rambursate integral de către autorităţile de management române şi europene. Oare?!!! Rămâne de văzut!

A fost scandal în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor pe proiectul care prevede desfiinţarea Secţiei Speciale pentru Investigarea Magistraţilor. Actualul preşedintele al Comisiei, Mihai Badea, de la USR, s-a certat cu Nicuşor Halici, social democratul care a condus comisia în legislatura trecută. Disputa i-a determinat pe şefa Curţii Supreme şi pe şeful CSM să părăsească sala. Se aşteptau la o discuţie echilibrată, dar au dat peste un scandal uriaş între Putere şi Opoziţie. Mihai Badea a afirmat că această secţie a fost înfiinţată la iniţiativa lui Liviu Dragnea, "într-o perioada de mari regrese pentru sistemul de justiţie din România". "Din punctul meu de vedere au fost două scopuri: primul a fost controlul politic al urmăririi penale a magistraţilor, adică să se decidă în Kisseleff, ca pe timpul doamnei Stănoiu, cine este anchetat şi cine beneficiază de impunitate. Şi, desigur, redirecţionare a unor dosare penale ale unor politicieni în general de la DNA către această secţie specială prin simpla implicare a unui magistrat, printr-un denunţ, printr-o plângere", a susţinut Badea. Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a pledat pentru desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, afirmând că varianta Guvernului este "cea mai corectă". Pe de altă parte, Bogdan Mateescu, preşedintele CSM, deranjat de situaţia apărută, a declarat: "Un astfel de comportament îl regret în Parlament, punctul de vedere e scris, optăm pentru o soluţie de echilibru. Trebuie încetată polarizarea societăţii şi polarizarea magistraturii". Ei, asta e, probleme în Paradis!
 foto: Agerpress

Curtea de Apel Timişoara (CAT) l-a condamnat, marţi pe fostul şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Timiş, Sorin Muntean la şase ani de închisoare cu executare, pentru fapte de corupţie. În acelaşi dosar au primit diferite pedepse cu executare fostul şef al Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din IPJ Timiş Pavel Dumitru (cinci ani) şi alţi patru inculpaţi. Sentinţa nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în 10 zile. Lotul Muntean a fost trimis în judecată de procurorii DNA, în anul 2016, pentru mai multe infracţiuni asociate faptelor de corupţie. Activitatea lor infracţională s-a manifestat în sfera importului de autoturisme din UE şi revânzarea lor, eludând obligaţiile legate de plata taxelor şi impozitelor la bugetul de stat. Prejudiciul creat a fost de peste 800.000 de euro. Fiecare dintre inculpaţi a primit pedepse pentru mai multe infracţiuni, dar prin contopire li s-a aplicat pedeapsa cea mai mare. Ei au sechestre pe diferite sume şi proprietăţi până la recuperarea prejudiciului. Le-au fost interzise mai multe drepturi asociate infracţiunilor săvârşite. Ce-o fi de mirare oare, că şi şefii din poliţie sunt tot oameni, dică supuşi greşelilor, NU?

Au început deja audierile martorilor în dosarul Hidroelectrica în care principala vinovată pare a fi Elena Udrea. Rămâne să vedem acum câţi intră la răcoare pentru că nici martorii nu sunt uşă de biserică. Curtea de Apel Bucureşti l-a audiat, luni, ca martor, pe fostul tenisman şi actual om de afaceri, Dinu Pescariu, în dosarul de mare corupţie al fostului ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, privind pretinse fapte de trafic de influenţă legat de contractele Hidroelectrica cu omul de afaceri Bogdan Buzăianu. În faţa instanţei de judecată Dinu Pescariu, care este client al DNA din dosarele Microsoft, a explicat în detaliu cum firma controlată direct de el a preluat o creanţă ce viza editura EVZ, de 900.000 de euro. Pescariu a povestit că solicitarea de preluare a creanţei a venit direct de la Elena Udrea, care nu ar fi oferit atunci explicaţii. În altă ordine de idei, creanţa de 900.000 de euro ar reprezenta, potrivit acuzaţiilor din rechizitoriul DNA, o parte din suma platită de omul de afaceri Bogdan Buzăianu fostului ministru pentru ca aceasta să îşi trafice influenţa în vederea menţinerii contractelor firmelor afaceristului cu Hidroelectrica. DNA a notat în rechizitoriul acestui dosar că în cursul anului 2011, Elena Udrea a acceptat promisiunea făcută de un om de afaceri, prin intermediari, de a primi suma de 5.000.000 USD pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi a celor din cadrul SC Hidroelectrica SA, în vederea menţinerii, în condiţiile deja negociate (preţ şi cantitate de energie furnizată), contractele pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu SC Hidroelectrica SA.

Fostul ministru al Turismului, al Dezvoltării şi al cărui minster o mai fi fost, Elena Udrea, susţine că, deşi a fost condamnată recent la 8 ani de închisoare, în prima instanţă, ”nici măcar procurorii nu spun că ea ar fi luat vreun ban”. Udrea le-a spus ironică, jurnaliştilor, că dacă ar fi existat aşa de mulţi bani i-ar fi putut lua acasă şi ”poate că nu mai avea dosare azi”. Ea a făcut aceste declaraţii la Curtea de Apel Bucureşti, unde este judecată în dosarul “Hidroelectrica”. Oare de ce o fi ironică cu jurnaliştii, doar pentru că ăia au bani mai puţini decât ea? ”Deci nici măcar procurorii nu spun că aş fi luat eu vreun ban. Până şi procurorii spun că aşa spune denunţătoarea Topoliceanu că aceşti bani s-au dus la partid şi au fost cheltuiţi în campania pentru alegerile locale la care eu nu am candidat. Stau şi mă gândesc, de ce Doamne iartă-mă nu am luat banii ăia acasă, dacă tot erau aşa de mulţi. Poate nu mai aveam dosare astăzi. Deci nici măcar procurorii nu susţin că s-ar fi luat vreun ban, că aş fi luat vreun ban din suma care a ajuns în partid şi despre care nici măcar procurorul nu ştie să spună cât ar fi fost. Cert este că vorbim de finanţarea unei campanii la care eu nu am participat, o finanţare care s-a făcut la vremea aceea din partea unui om de afaceri care a sponsorizat absolut toate partidele într-un mod în care la vremea aceea se sponsorizau partidele şi campaniile electorale”, a declarat Elena Udrea despre dosarul finanţării campaniei electorale din 2009.

 Uite că îi răspunde până şi un comisar european, Didier Reynards: "În octombrie 2019, Raportul privind mecanismul de cooperare şi de verificare a constatat că funcţionarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) confirmase temerile că secţia respectivă putea fi utilizată ca instrument de presiune politică şi ca modalitate de a schimba cursul procedurilor penale, în special în cazurile de corupţie la nivel înalt. Capitolul consacrat României din Raportul privind statul de drept din 2020 ia notă de faptul că SIIJ îşi continuă activitatea, în ciuda criticilor vehemente la adresa sa, şi că există în continuare temeri că SIIJ ar putea fi utilizat ca instrument de presiune asupra magistraţilor. Comisia reaminteşte că, în 2019, instanţele române au adresat Curţii de Justiţie a Uniunii Europene o serie de cereri de decizie preliminară, punând sub semnul intrebării compatibilitatea înfiinţării SIIJ cu dreptul UE, în special cu articolul 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) şi cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene (3). Comisia nu are comentarii cu privire la cauzele respective, care sunt încă în curs de desfăşurare", se arată în răspunsul transmis lui Traian Băsescu de către comisarul european Didier Reynders. Ce întrebări a avut de adresat Traian Băsescu comisarului european vă voi spune mâine.

De ce să mai umbli prin El Dorado în căutare de aur, când aurul e la îndemâna oricărui mecanic auto priceput? Dacă ar şti căutătorii ăia de aur de prin America unde şi cât de uşor se găseşte aurul în lume nu s-ar mai obosi de pomană. Şi iată de ce: sunetul auto de tobă stricată a început să se audă tot mai des în Capitală. Nu este de vină vreo problemă mecanică, ci mai multe grupuri care s-au specializat în furtul de catalizatoare auto. Piesa, extrem de scumpă, este vânată în special pentru cantităţile mici de aur şi platină din componenţa sa. În Capitală, în fiecare săptămâna sunt zeci de pagubiţi care vin la poliţie să reclame paguba. Poliţiştii spun că de la începutul anului, au cel puţin 20 de plângeri pe săptămână de la şoferi care reclamă că le-au fost furate catalizatoarele de pe autoturisme. Ciprian Romanescu, purtator de cuvânt al Poliţiei Capitalei: „De obicei fac un studiu, studiază maşinile pe care urmează să le urce pe cric, de unde urmează să sustragă catalizatorul. Aceste piese se pot vinde destul de uşor”. Cele mai multe furturi au o ţintă foarte clară. Piesa auto este dezmembrată pentru a extrage cantitea de câteva grame de aur şi platină. Poliţiştii spun ca furtul unui catalizator de pe autoturism poate dura şi un minut. În cele mai multe cazuri, hoţii au cunoştinţe mecanice şi nu este exclus pandemia să îi fi adus înapoi în ţară, unde continuă vechile obiceiuri. Ţinând cont că gramul de aur se situează undeva pe la 140 de lei, s-ar spune că e o meserie destul de bănoasă.

Cine nu ştie pe lumea asta că se dă şpagă şi atunci când faci şcoala de şoferi şi atunci când dai examenul la sală dar mai ales atunci când dai examenul la traseu? Cu toate astea, uite că se merge în continuare, ba, mai mult, cei prinşi în flagrant sunt un fel de izmene, adică indispensabili, pentru că fără ei, nu merge treaba! Examinatorii de la Serviciul de Permise şi Înmatriculări Suceava cercetaţi de procurorii DNA se întorc la muncă. Prefectura spune că nu are alte soluţii întrucât există un deficit de personal, dar că agenţii acuzaţi că au luat mită vor fi monitorizaţi cu atenţie în timpul programului. Patru poliţişti de la Serviciul Permise, cercetaţi de DNA ca suspecţi sau inculpaţi pentru fraudarea examenelor de obţinere a permiselor, vor reveni la muncă, din 15 martie, ca examinatori. Trei au stat în arest preventiv, acesta fiind şi unul din argumentele autorităţilor în sensul că există o decizie definitivă de înlocuire a arestului preventiv în cazul lor cu controlul judiciar, fără interdicţii legate de activitatea profesională. În plus, nu s-au găsit înlocuitori care să susţină examenul cu cei care doresc să obţină permisul pentru categoriile C, E şi D. Au fost detaşaţi câţiva poliţişti de la IPJ Suceava dar doar pentru şase luni. Autorităţile spun că cei patru vor fi monitorizaţi video în timpul programului. Revenirea lor a fost necesară pentru că activitatea instituţiei aproape s-a blocat în ultimele luni, programările ajungând până în august. Din 15 martie a fost suplimentat un numar semnificativ de locuri, aşa că, începând de azi, candidaţii se pot reprograma.