Guvernul a aprobat alocarea a peste 244 de milioane de lei pentru finanțarea a 73 de instituții publice de spectacole aflate în subordinea autorităților administrației publice locale, printre beneficiari numărându-se teatre, opere, filarmonici și un ateneu din întreaga țară.

Decizia a fost adoptată la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, fondurile urmând să fie distribuite către instituții culturale din 47 de localități situate în 34 de județe.
Potrivit ministerului, valoarea totală a sumelor repartizate este de 244.081.025,69 lei, bani proveniți din cota de 2% din impozitul pe venit încasat până la data de 30 mai 2026.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că măsura are rolul de a sprijini autoritățile locale care întâmpină dificultăți în susținerea cheltuielilor de funcționare și a investițiilor în domeniul cultural.

„Prin această măsură, venim în sprijinul unităţilor administrativ-teritoriale pentru care dezvoltarea infrastructurii culturale este foarte importantă, dar care nu au capacitatea financiară de a susţine toate cheltuielile legate de asigurarea funcţionării şi de continuarea investiţiilor”, a afirmat ministrul.

Fondurile au fost repartizate pe baza solicitărilor transmise Ministerului Dezvoltării de către autoritățile locale până la data de 5 iunie.
Printre instituțiile care beneficiază de cele mai mari alocări financiare se numără Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, cu 12,14 milioane de lei, Opera Brașov, care primește 10,36 milioane de lei, și Filarmonica de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca, cu 9,34 milioane de lei.
Lista beneficiarilor include instituții culturale din județe precum Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Iași, Suceava, Timiș și din alte regiuni ale țării.
Reprezentanții autorităților centrale susțin că alocarea acestor fonduri este esențială pentru menținerea activității instituțiilor de spectacole și pentru continuarea proiectelor de dezvoltare culturală la nivel local.

Deputatul Viorica Sandu a anunțat că a susținut și a votat în ședința de ieri a Camerei Deputaților proiectul de lege care prevede prelungirea până la 31 decembrie 2026 a măsurii de limitare a adaosului comercial pentru alimentele de bază.

Potrivit parlamentarului, măsura are rolul de a proteja puterea de cumpărare a românilor, în special a celor cu venituri mici și medii, și de a contribui la menținerea sub control a prețurilor unor produse esențiale din coșul zilnic de consum.

„Prin votul de ieri, evităm apariția unui vid legislativ după expirarea actualei reglementări, la data de 30 iunie 2026, și asigurăm continuitatea unei măsuri care a contribuit la menținerea unor prețuri mai echilibrate pentru produsele alimentare de bază”, a declarat deputatul Viorica Sandu.

Aceasta a subliniat că impactul prețurilor la produsele alimentare de bază se resimte direct în viața de zi cu zi a cetățenilor.

„Pentru mulți români, prețul pâinii, al laptelui, al uleiului sau al făinii nu este o simplă statistică economică. Este realitatea pe care o întâlnesc în fiecare zi la cumpărături, iar datoria noastră este să luăm decizii care să îi protejeze”, a afirmat parlamentarul.

Viorica Sandu a precizat că va continua să susțină măsuri menite să protejeze puterea de cumpărare a populației și să sprijine accesul cetățenilor la produse esențiale la prețuri accesibile.

„Românii trebuie să aibă acces la alimente de bază la prețuri corecte, iar statul are responsabilitatea de a interveni atunci când este nevoie pentru a proteja interesul public”, a transmis Viorica Sandu. 

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că va dispune schimbarea din funcție a directorului general al Administrației Naționale „Apele Române”, Doru Cazan, invocând modul în care instituția a gestionat situația unor exploatări ilegale de agregate minerale descoperite în județul Olt.

Anunțul a fost făcut joi, printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale, în care ministra a susținut că verificările efectuate în județul Olt au scos la iveală două balastiere ilegale, cu suprafețe de 25 și 75 de hectare. Potrivit acesteia, prejudiciul estimat se ridică la cel puțin 10 milioane de lei, doar din cantitățile de pietriș nedeclarate.
Diana Buzoianu a afirmat că, în cazul uneia dintre exploatări, cu o suprafață de 75 de hectare, Administrația Bazinală de Apă Olt nu ar fi efectuat controale anterior descoperirii neregulilor.

Ministra a arătat că directorul general al Apelor Române și-a asumat anterior realizarea unui audit intern, organizarea unor proceduri de selecție bazate pe criterii de competență și aplicarea de sancțiuni pentru persoanele responsabile de eventualele nereguli. În acest context, ea a criticat decizia de reînnoire a mandatului conducerii Administrației Bazinale Olt.

„Pentru mine, indiferent cine e directorul general al Apele Române, recompensarea, în spatele unor proceduri birocratice fără fond, a unor oameni care au întors ochii ani de zile la ilegalități e o linie roșie”, a transmis ministra.
Potrivit acesteia, a avut o discuție cu Doru Cazan înaintea anunțului și i-a comunicat că principiile asumate de conducerea ministerului nu sunt negociabile.
Diana Buzoianu a precizat că va iniția procedurile necesare pentru schimbarea din funcție a directorului general al Administrației Naționale „Apele Române”.

Consiliul Județean Galați va dota Blocul Operator de Chirurgie al Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” cu echipamente medicale de ultimă generație destinate tratamentului pacienților oncologici, investiția fiind realizată cu fonduri europene, a anunțat președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Potrivit acestuia, noile dotări au ca scop creșterea siguranței intervențiilor chirurgicale, reducerea complicațiilor și extinderea accesului pacienților din regiune la tratamente moderne împotriva cancerului.
Printre echipamentele care urmează să fie achiziționate se numără un electrocauter cu plasmă de argon, o stație electrochirurgicală cu coagulare și disector, un sistem hipertermic pentru chimioterapie intraperitoneală (HIPEC), un aparat de crioablație cu argon lichid și un videoduodenoscop cu vedere laterală.

Conform administrației județene, aceste tehnologii vor permite efectuarea unor intervenții mai precise și mai puțin invazive, precum și aplicarea unor proceduri avansate pentru diagnosticarea și tratarea anumitor forme de cancer.

Investiția face parte dintr-un proiect mai amplu derulat de Consiliul Județean Galați prin Programul Sănătate, cu o valoare totală de aproximativ 25 de milioane de lei. Prin acest program, Spitalul Județean a beneficiat și de alte echipamente medicale performante, în vederea dezvoltării unui centru regional de excelență pentru diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor oncologice.

„În lupta împotriva cancerului, fiecare minut contează. Continuăm să investim în aparatură medicală de ultimă generație pentru ca pacienții să poată beneficia la Galați de tratamente moderne și de șanse mai mari la vindecare”, a declarat Costel Fotea.
Reprezentanții Consiliului Județean apreciază că noile investiții vor contribui la creșterea calității actului medical și la consolidarea rolului Spitalului Județean Galați ca unitate medicală de referință în regiunea de sud-est a țării.

Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci din România cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (aproximativ 710 milioane de euro), în urma unei investigații privind posibile încălcări ale regulilor de concurență în procesul de stabilire a indicelui ROBOR.

Autoritatea de concurență susține că băncile ar fi coordonat comportamentul în cadrul procedurii de „fixing” al ROBOR, prin schimb de informații confidențiale și strategice privind nivelul cotațiilor, ceea ce ar fi putut influența formarea indicelui utilizat ca referință pentru credite.

Investigația a fost declanșată la finalul anului 2022 și a vizat modul de funcționare al mecanismului de stabilire a ROBOR, calculat pe baza cotațiilor furnizate de instituțiile bancare participante.

Consiliul Concurenței a precizat că decizia a fost adoptată în unanimitate și că sancțiunile au fost aplicate în baza legislației naționale și europene privind concurența.

Băncile sancționate pot contesta decizia în instanță, în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării. Amenzile reprezintă venituri la bugetul de stat și vor fi executate de ANAF.

Guvernul României a aprobat un memorandum care prevede majorarea cheltuielilor salariale și suplimentarea personalului în cadrul Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR S.A.), în contextul extinderii proiectelor de infrastructură rutieră.

Documentul prevede creșterea cheltuielilor de natură salarială față de nivelul realizat în 2025, ocuparea posturilor vacante existente la finalul anului 2025, precum și suplimentarea organigramei cu 66 de posturi noi.
Potrivit actului aprobat, vor fi ocupate și nouă posturi vacante, măsurile fiind motivate de necesitatea consolidării capacității administrative și tehnice a companiei.

Executivul susține că decizia are ca obiectiv susținerea implementării proiectelor de investiții în infrastructura rutieră și asigurarea resurselor umane necesare pentru derularea eficientă a programelor aflate în desfășurare.
Memorandumul include și prevederi privind exceptarea CNIR de la anumite limitări privind cheltuielile de personal, în conformitate cu legislația în vigoare.

Măsurile vin în contextul intensificării proiectelor de dezvoltare a infrastructurii rutiere la nivel național și al nevoii de accelerare a implementării acestora.

Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite se reunește luni într-o sesiune specială convocată la solicitarea României, după incidentul produs săptămâna trecută la Galați, când o dronă atribuită Federației Ruse s-a prăbușit pe un bloc de locuințe, a anunțat ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, reuniunea are loc în baza articolelor 34 și 35 din Carta Națiunilor Unite și urmărește să aducă în atenția comunității internaționale consecințele încălcării spațiului aerian românesc și riscurile de securitate generate de astfel de incidente.
„Pentru prima dată, Consiliul de Securitate al ONU se reunește la solicitarea expresă a României pe o temă care o implică direct. Voi prezenta încălcările flagrante ale dreptului internațional și riscurile pe care le generează aceste acțiuni repetate ale Federației Ruse”, a transmis Oana Țoiu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Demersul diplomatic vine după incidentul din noaptea de joi spre vineri, când o dronă s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din municipiul Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de un incendiu într-un apartament situat la etajul 10. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane au suferit răni ușoare și au primit îngrijiri medicale la fața locului.
Ministerul Afacerilor Externe a calificat incidentul drept o încălcare gravă și fără precedent a dreptului internațional, subliniind că acesta se înscrie într-o serie de încălcări ale spațiului aerian al României și ale altor state membre ale Uniunii Europene și NATO din regiune.

Potrivit MAE, scopul convocării Consiliului de Securitate este creșterea presiunii diplomatice asupra Federației Ruse pentru încetarea încălcărilor sistematice ale dreptului internațional și reducerea riscurilor la adresa securității regionale.
România a reiterat, de asemenea, împreună cu partenerii săi din cadrul ONU, apelul pentru o încetare imediată a focului și pentru crearea condițiilor necesare unei păci juste și durabile în Ucraina.

ICDL România a anunțat lansarea unui ghid gratuit destinat profesorilor și elevilor, pentru utilizarea inteligenței artificiale în educație.
Platforma GhidAIEDU.ro se adresează tuturor unităților de învățământ din România și are ca obiectiv integrarea tehnologiilor AI în procesul educațional, într-un mod structurat și aliniat la standarde internaționale. Inițiativa vine în contextul în care utilizarea inteligenței artificiale este deja răspândită în rândul elevilor și profesorilor, însă fără repere clare și competențe validate.

Datele din raportul OECD TALIS 2024 arată că doar 3% dintre profesorii români folosesc metode de predare online sau hibrid, sub media internațională de 16%. În același timp, 46% dintre cadrele didactice declară că utilizează deja AI în activitatea didactică, peste media globală de 36%.
Reprezentanții ICDL România subliniază că principalul obstacol nu este lipsa de interes, ci absența unor resurse educaționale structurate și a unui cadru clar de utilizare a tehnologiei.

Ghidul oferă exemple concrete de utilizare a AI în predare, evaluare și feedback, scenarii didactice aplicabile, dar și recomandări privind protecția datelor și integritatea academică. De asemenea, include modele de decizie pentru adoptarea tehnologiei la nivelul instituțiilor de învățământ.
Potrivit inițiatorilor, ghidul poate fi utilizat imediat și gratuit de către toate școlile din România, contribuind la o integrare responsabilă și eficientă a inteligenței artificiale în educație.

Proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice prevede reorganizarea sistemului de salarizare pe baza unei grile unice cu 12 grade salariale, coeficienți între 1 și 8 și o valoare de referință stabilită pentru anul 2027 la 4.100 de lei.

Potrivit documentului, salariile de bază, soldele și indemnizațiile de încadrare vor fi calculate prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sistemul public este stabilit la 1 la 8, ceea ce ar însemna un plafon teoretic de 32.800 de lei pentru componenta calculată exclusiv prin aplicarea coeficientului maxim.

Noua grilă salarială va avea 12 grade, primul pornind de la coeficientul 1,00, iar ultimul ajungând până la 8,00. Valoarea de referință va fi stabilită anual, însă proiectul prevede explicit suma de 4.100 de lei pentru primul an de aplicare.
Proiectul introduce și o măsură de protecție pentru angajații care, în urma noii încadrări, ar urma să înregistreze venituri mai mici decât cele din decembrie 2026. Aceștia vor beneficia de o „diferență salarială tranzitorie”, acordată atât timp cât persoana rămâne pe aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Măsura nu se aplică personalului nou angajat după intrarea în vigoare a legii și poate înceta în cazul promovării sau schimbării funcției.

Una dintre cele mai importante modificări vizează reducerea numărului de sporuri din sistemul public. Din cele 151 de sporuri existente în prezent, proiectul prevede eliminarea a 87.
„Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

„Zona aceasta de sporuri a devenit un fel de sport național în administrația din România”, a adăugat acesta.
Conform proiectului, sporurile, indemnizațiile, primele și premiile vor fi plafonate, ca regulă generală, la maximum 20% din suma salariilor de bază sau a indemnizațiilor, la nivelul ordonatorului principal de credite și pe surse de finanțare. Sunt prevăzute însă excepții pentru anumite categorii, precum sporurile pentru proiecte finanțate din fonduri externe, munca de noapte sau orele suplimentare.

Documentul introduce și premii de performanță, care vor putea fi acordate trimestrial, semestrial sau anual. Valoarea totală a acestora nu va putea depăși 4% din cheltuielile salariale relevante ale instituției, iar beneficiarii nu vor putea reprezenta mai mult de 30% din posturile de execuție și 30% din posturile de conducere ocupate. În anul 2027, măsura ar urma să fie aplicată doar pentru personalul didactic, didactic auxiliar și angajații ANAF.

Proiectul mai prevede obligația instituțiilor publice de a publica de două ori pe an, la 30 aprilie și 31 octombrie, lista funcțiilor și a veniturilor salariale, inclusiv sporurile și alte drepturi bănești sau în natură. Nerespectarea obligației poate fi sancționată cu amenzi cuprinse între 20.000 și 30.000 de lei.

Noua lege a salarizării ar urma să intre integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără aplicare etapizată. Adoptarea actului normativ este legată de un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen de îndeplinire la 1 iulie 2026, condiție de care depinde accesarea unei tranșe de peste 700 de milioane de euro.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a anunțat joi lansarea unui nou pachet de reformă în sistemul medical, care prevede schimbarea modului de finanțare a spitalelor, organizarea mai flexibilă a acestora și o nouă metodologie de repartizare a paturilor la nivel județean.

Reforma este construită pe trei acte normative, respectiv trei ordine de ministru, care vor produce modificări majore în funcționarea sistemului sanitar.
Principala schimbare vizează finanțarea spitalelor. Potrivit Ministerului Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, unitățile medicale vor fi finanțate în funcție de serviciile medicale acordate și de numărul pacienților tratați, fără a se mai ține cont de numărul de paturi existente.

„Trecem de la un model rigid, centrat pe numărul de paturi, la un model eficient, în care finanțarea urmează serviciul medical și pacientul tratat. Nu vom mai penaliza spitalele performante pentru că tratează mai mulți pacienți. Performanța trebuie susținută, nu sancționată”, a declarat Cseke Attila.
Noul mecanism elimină sistemul prin care spitalele care depășeau nivelul contractat de servicii medicale erau dezavantajate financiar, deși gestionau activitate medicală intensă și cazuri complexe.
Reprezentanții Ministerului Sănătății susțin că măsura va stimula spitalele să trateze mai mulți pacienți și să crească eficiența serviciilor medicale.
În paralel, Ministerul Sănătății va adopta alte două ordine de ministru pentru flexibilizarea organizării spitalelor. Astfel, secțiile spitalicești vor putea fi înființate de la minimum 23 de paturi, față de 25 în prezent.

De asemenea, noul mecanism de repartizare a paturilor la nivel județean va permite o distribuție mai echilibrată a resurselor medicale, în funcție de specificul fiecărei zone și de presiunea asupra serviciilor de sănătate.
Potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, după aplicarea noii metodologii, 98,19% dintre spitale vor beneficia de o estimare pozitivă pentru anul 2026 comparativ cu realizările din 2025.
Ministrul interimar al Sănătății a precizat că măsurile nu vor afecta calitatea serviciilor medicale și nici accesul pacienților la îngrijire, ci urmăresc crearea unui sistem medical mai eficient și mai adaptat nevoilor populației.